Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

De la „Mica Unire”, la Marea Dezbinare


    


„Trece vreme, vine vreme", alt scenariu, alti actori, aceleasi interese meschine.
Istoria se repeta.


Trecut-au douazeci si doi de ani de la Marea Harababura - romaneasca, de la controversatul si ocultatul decembrie '89. La fiecare capat de an ascultam invariabil povestea unei lovituri de stat sovietice, aflata in cardasie cu „agenturili straine" si cu numerosi generali romani. Celebram anual „revolutia" televizata ca pe o sarbatoare nationala. Popor naiv, te-au jucat cum au vrut, declansand operatiile Troika(1) si "F"(2), te-au intoxicat cu tot felul de informatii false, te-au aburit cu „Operatia Tökes"(3) si te-au mitraliat echipele „Troika" si „Teroristii" invizibili. Toate acestea au fost executate la ordinul lui Gorbaciov, in intelegere cu parsivul Occident si cu stiinta generalilor romani. Dupa „fuga" Ceausestilor, „prostimea" de buna credinta a crezut ca totul s-a schimbat si ca va fi „libera". Nenumarate zile si nopti au defilat la televizor „dizidentii". „Revolutionarii", s-au perindat prin fata romanilor, racnind din toti bojogii la microfon, intoxicand pana si aerul pe care il respiram. Dupa ce Romania a fost ingenuncheata prin a treisprezecea invazie ruseasca, „turistii" din „Operatia Troika" s-au intors (unii dintre ei, in sicrie) in U.R.S.S., cu misiunea indeplinita. A trecut si ziua de 24 ianuarie cu amintirea Micii Uniri si cu horele separate ale politicienilor.

Istoria umanitatii, in derularea ei milenara, a abundat in framantari sociale, presarate generos cu dispute diplomatice si conflicte armate. De fiecare data, in urma unui eveniment iesit din comun, au aparut numerosi comentatori (mai nou, „anal-isti"), dornici sa elaboreze teorii si concepte despre „ce si cum". Curentele filosofice, doctrinele religioase sau politicile diplomatice, pacea, dar si conflictele armate, toate ne conduc spre relatiile sociale, modalitate de convietuire sine qua non. Relatiile interumane, in modul in care se desfasoara astazi, prieteniile dintre oameni se numara precum pietrele pretioase. Nu mai sunt ca pe timpuri, nici macar cum erau pe vremea „impuscatului". Astazi se practica „socializarea", un fel de conglomerat pestrit, o jungla umana confuza si dificil de controlat. Se „poarta" izolarea individului, multi reducand cercul cunostintelor la instabilele comunicari virtuale de pe internet, facand din acel „Windows" sau „Mac" singurele ferestre spre lume. Acolo au „biblioteca" acolo au „medicul de familie", acolo au ghidul de viata. Toate comunicarile sunt supravegheate, controlate prin concurenta acerba dintre „Gugalii" si „Facebucii" autohtoni sau planetari. Detinatorii informatiilor despre „uzeri" se folosesc de o vasta retea de instrumente, cu ajutorul carora pot vedea traseul oricui, pe „online", ora conectarii sau a deconectarii, detin controlul nelimitat... Nu-i de mirare ca, intr-o zi, vei citi pe „Google" randurile pe care le-ai trimis iubitei, parintilor, copiilor sau putinilor prieteni. Secretul corespondentei? Vax! Apa de ploaie... si aia, acida.

Rabdarea face parte din dotarea genetica a omului. Prin insasi ratiunea de a fi, oricare individ posesor al unei cantitati suficiente de materie cenusie, cu un numar corespunzator de neuroni si cu sinapsele in stare de functionare, tinde spre confort spiritual, spre acea stare in care sa se simta comod si multumit de existenta sa. Modalitatile prin care se poate ajunge la acea stare depind de relatia fiecarui individ in parte, cu organizarea si structura sociala a comunitatii in care se afla, permitandu-i - sau nu -, sa traiasca asa cum si-a propus. Ne numaram printre putinele popoare, poate unicul, care-si prea-mareste cuceritorii. Ne mandrim cu Traian ignorandu-l pe Decebal, l-am proslavit pe Stalin - „Tatucul popoarelor", i-am ridicat osanale regelui tradator si, la comanda straina, il ucidem in fiecare zi pe romanul Antonescu. L-am ciuruit ca pe o fiara salbatica, in sfanta zi de Craciun, pe Ceausescu si, de 22 de ani incoace, ne prosternam in fata Occidentului care, folosindu-se de arendasii autohtoni, slugi cocotate in fruntea statului roman, ne-a adus la sapa de lemn. Actuala clasa politica s-a facut vinovata de vanzarea, de tradarea Romaniei, transformata in colonie a aceluiasi Occident perfid, care in Al Doilea Razboi Mondial ne-a vandut rusilor. In conjunctura in care ne aflam, este de necontestat, este aproape utopica solutionarea tuturor dificultatilor pentru stabilirea unui echilibru social convenabil, iar compromisul este inevitabil. Ducem acest compromis condamnabil de mai bine de doua decenii. Rand pe rand, bogatiile tarii au fost instrainate, industria Romaniei - „gramada de fier vechi" s-a metamorfozat in vile somptuoase, in masini luxoase si vacante exotice nesfarsite, in averi ale profitorilor-escroci. Buzunarele plebeilor aruncati in strada de noii stapani ai fabricilor in care lucrau s-au subtiat, s-au gaurit, prin orificiile create scurgandu-se fara urma banii economisiti pentru zile negre. Parintii se intorc acasa unde, privirile intrebatoare ale copiilor raman fara raspunsul dorit. Datornicii la nesatioasele banci straine privesc prin vizor pe oricine suna la usa, suspectandu-l a fi potential recuperator de datorii. Intelectualii autentici ai Romaniei postdecembriste sunt condamnati la saracie lucie sau, cei tineri, la „exil". Noile matragune ale „aristocratiei" actuale, poleite cu diplome false, sfideaza bunul simt, distrug cultura, arta, stiinta, credinta si sperantele de mai bine ale romanilor.

La inceputul noului an, „anul Apocalipsei" (parca-si merita numele), romanilor le-a fost confiscata Ziua lui Eminescu, primind in schimb „explozia mamaligii", dar si pe asta, „Ei", arendasii, o vor confiscata, arestata, batuta si inlacrimata. Multimea disperata a iesit in strada, iar oportunistii au profitat, au denaturat, au vandalizat, au politizat si au revolutionarizat nemultumirile oropsitilor. Zile si nopti au asteptat o vorba din partea carmuitorilor, care, in obtuzitatea lor, au gafat din nou, numindu-i pe cei din strada, „viermi" si „ciumpalaci". In timp ce manifestantii protestau, romanilor li se servea la televizor „marea" problema a jocului stradal de picioare, jandarmi - protestari, iar presedintele se dadea de ceasul mortii sa scape din stransoare. Dupa nu se stie precis cate gafe savarsite, incompetentul ministru de externe a fost schimbat, cel proaspat uns urmand sa aiba „o misiune dificila", dupa cum l-a avertizat insusi seful statului. De ce? Plata scutului anti-racheta de la Deveselu, constructia reactoarele 3 si 4 de la Centrala Nucleara de la Cernavoda si mituirea Olandei privind „veto-ul" acesteia in problema Romania-Schengen ne situeaza - a cata oara - la intersectia intereselor lupilor geopolitici ai seculului al XXI-lea. De aceasta data este vorba despre multinationale si marile „imperii" actuale, S.U.A. Rusia si Europa. Deasupra tuturor, putin vizibil, patruleaza in cerc corbii din cluburile „selecte" ale batranei Europe. Dupa asemenea jocuri, nu trebuie sa ne mire daca, intr-o buna zi, deznadejdea poporului roman va intona: „Hai la lupta cea mare!..." Privind ecranul televizorului, pe care-l deschid din ce in ce mai rar, cand zaresc rasfatul, dezmatul si infatuarea ipocrita a celor ce s-au cocotat pe fotoliile tarii, cand ma invadeaza frustrarile din jurul meu, il murmur pe „Luceafar" - „cadavrul din debaraua" noilor ciocoi: „Unde esti tu, Tepes Doamne,/ Ca punand mana pe ei,/ Sa-i imparti in doua cete/ In smititi si in misei/ Si in doua taberi large/ Cu de-a sila sa-i aduni,/ Sa dai foc la puscarie si la casa de nebuni!" Zau asa, vechea zicala romaneasca ma rascoleste: „Rau cu rau, dar mai rau fara rau!"

--------------------------------------------------------
(1) Operatiunea „Troika”. La sfarsitul lui Iulie 1989, la Chisinau a fost infiintat un comandament sovietic. Au fost selectati in jur de 15.000 de ofiteri si subofiteri, apartinand serviciilor speciale sovietice:
- Komitet Gosudarstvenoi Bezopasnasti (K.G.B.) - Comitetul pentru Securitatea de Stat,
- Glavnoie Razvedivatelnoie Upravlenie Generalnogo Shtaba (G.R.U.-GSh.) - Directia Generala de Informatii a Marelui Stat Major,
- Voyska Spetialnovo Naznacheniia (Spetsnaz) - Forta Militara pentru Scopuri Speciale, unitati subordonate fie G.R.U., fie K.G.B in 1989, actualmente subordonate G.R.U. sau F.S.B. (Federalnaia Slujba Bezopasnosti Rossiskoi Federatii) - Serviciul Federal de Securitate al Federatiei Ruse.
Incepand cu a doua jumatate a lunii Octombrie 1989, 5000 de echipe de catre trei ofiteri sau/si subofiteri din cadrul celor trei servicii. Fiecare echipa a fost dotata cu un autoturism (majoritate Lada), special prevazute cu compartimente pentru ascunderea armamentului, munitiei si a explozivelor. Componentii echipeleor au fost introdusi ca turisti in Romania (cca. 150 masini pe zi), si trimise in majoritatea judetelor.
(2) Operatia „F”. Echipe de ofiteri ale serviciilor straine care s-au infiltrat printre participantii la adunarea de la Bucuresti, din 21 decembrie 1989. Au actionat in interiorul organizarii de protectie standard, „dreptunghi” si „raze”, al Securitatii, sub zgomotul inregistrarii rafalelor de mitraliera, redat prin difuzoare, prin emiterea unor vibratii de joasa frecventa si prin alte procedee de creare a panicii.
(3) „Operatiunii Tökes”. In seara zilei de 16 Decembrie 1989, colonelul K.G.B., comandant operativ al actiunii, a ordonat sa fie efectuata identificarea tuturor „protestatarilor” din jurul locuintei lui Tökes. Rezultatul: echipele „Troika” alcatuiau peste 80% din „simpatizantii” preotului platit de serviciile secrete maghiare.

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page