Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012
Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA

CATRE DIMITRIE GRAMA





Ca sa ma adresez numelui tau bizantin, asa cum se adreseaza Apostolul catre inca neelucidatul personaj Teofilos caruia ii dedica „Faptele”, eu cred, prea alesule Dimitrie, ca judecand religia doar prin prisma unei rationalitati secularizate, omitem ceea ce au descoperit literatii si psihologii mai frumos in inefabilul existentei omenirii: Permanenta umana. Cea ale carei trasaturi nu mai au nimic din evolutionismul rudimentar, ci il innobileaza chiar si pe acesta cu certitudinile transcendentei ce imbogateste sufleteste persoana umana dandu-i tridimensionalitate. Adica o dimensiune trinitara care-o reprezinta ca volum intreg si nu ca simpla imagine pe suprafata; care face din ea acel vas, cum spuneau anticii, ce se umple pe parcursul vietii cu simtire, cu traire, cu legaturi metafizice, cu invatatura buna si inteleapta.
Ca aceasta invatatura vine sau nu vine din inspiratie divina este o problema secundara, de care au facut prea mult caz exact cei care voiau sa nege aceasta inspiratie din ambitia gandirii lor foarte terre-á-terre, adica lipsita tocmai de sentimentul inaltarii pe care il da omului gandirea.  Procedeu defectuos prin faptul ca nu se poate desprinde de teluric si, totodata, neproductiv scopurilor care-l pun in miscare; pentru ca, insistand a-si impune negatia, incercand a scoate din circuit divinitatea fara a pune altceva transcendent in loc, il face pe om sa simta cum este rupt tocmai de aceasta a treia dimensiune care-i implineste personalitatea prin faptul cert al constiintei unei existente metafizice. Constiinta datorita careia el se implineste si se dezvolta pe drumul spre perfectiune. Constiinta necesitatii cautarii modelului superior de care sa te apropii. Asa ca n-as vedea nici un dezavantaj pentru omenire daca tot mai multi oameni ar fi preocupati, chiar si printre altele, de cautarea modelului ideal.
In ce priveste viziunea stricta, a unei rationalitati fiziologice, ma tem ca, simtind imperativ nevoia sa se opuna unei asemenea operatiuni dureroase care vrea sa-i extirpe o parte din personalitate, exact ca-n simbolul martirajului pentru credinta, omul se indarjeste si nu se lasa smuls din tridimensionalitatea sa care-i asigura legaturi transcendente apte de a-i perfectiona persoana fizica, a depasi precaritatea acesteia, a-i arata calea spre un ideal superior. Pentru ca aceasta atractie, aceasta aspiratie, aceasta tendinta spre inefabil a devenit o permanenta umana care, fie ca ia sau nu calea credintei religioase, oricum aseaza omul pe directia unui ideal superior. Ceea ce este si s-a dovedit a fi esential pentru evolutia lui in bine, evitand celalat instinct cu care, iarasi trebuie sa recunoastem ca este dihotomic dotat: autodistrugerea. Sau distrugerea sa concomitent cu cea a naturii permanente, in scopul irational al unui egoism al dominarii timpului prezent. Desigur, si aceasta este o permanenta umana; dar inversa, de natura maligna, provocand mereu efecte negative cu care platim foarte greu pretul unor satisfactii trecatoare.
Consider ca ar fi impotriva naturii sa negam sau sa incercam sa distrugem acea permanenta umana care este cautarea modelului ideal reprezentat pentru cea mai mare parte a populatiei lumii prin Dumnezeire.  Este drept ca, in majoritatea duratei existentei sale, omul neglijeaza existenta in sinea sa a acestui har care face parte dintre atributele superioritatii sale, fiind cea mai limpede si mai evidenta forma de aspiratie spre exemplul ideal catre care, tinzand, omul se perfectioneaza. In pacatosenia-i zilnica, el neglijeaza existenta in sinele sau  a acestei salvatoare permanente umane; dar putem constata cu satisfactie ca, de uitat, n-o uita. Nu are cum s-o uite pentru ca se intoarce la ea in momentele cele mai grele, cele mai grave sau decisive: momentele cand evoca Dumnezeirea, indiferent sub ce forma si-o imagineaza sau a mostenit-o de cand i s-a spus ca a fost facut ca om dupa chipul si asemanarea Ei. Sunt momentele cand isi aminteste in pacatosenia sa ca ar trebui sa tinda a nu-si dezminti aceasta asemanare, adica ar trebui sa mediteze la intelepciunea si perfectiunea pe care, dupa chipul si asemanarea Celui de Sus, ar putea-o atinge si el.
si, atunci, te intreb, prea alesule Dimitrie: Exista lucru mai frumos si mai incurajator in aceasta existenta trecatoare a noastra (despre care fiziocratii ar spune ca este programata a fi trecatoare dar tac atunci cand vine vorba de Marele Programator) decat sa stii ca omul poate medita la propria-i perfectiune iar uneori, tocmai prin aceasta meditatie, chiar a face pasi spre intelepciunea ei?! Nu este aceasta o permanenta umana care nu se demodeaza, nu se altereaza, nu se demonetizeaza pentru ca oricand omul are nevoie de ea, iar ea oricand se adapteaza la elementele noi care constituie existenta?
Eu am vazut lucrul acesta la unchiul meu, Episcopul Grigorie care, istoriceste privind lucrurile acum, se stie prea bine ca si-a savarsit viata ca un martir; dar ca premonitie sufleteasca si buna dotare carturareasca a personalitatii sale, pot spune ca din tinerete a avut vocatia martiriului capatata prin transcendenta pe care ti-o da tocmai meditatia spre perfectiunea care ne face sa devenim tot mai noi insine, pe masura ce incercam sa ne imaginam cum ar arata sufleteste, ca dorinta si fapta, chipul Lui. Unchiul meu era un asemenea caracter: Atent cu sine insusi si cu toate reactiile fiintei sale pentru ca si fapta si sentimentele si comportamentele sale sa fie asezate pe calea prin care sa-si gaseasca corespondenta necesara cu Fiinta Divina a Credintei sale. si nu pot spune nici ca trada, nici ca depasea prin aceasta trasaturile sale omenesti. Pentru ca incerca si stia sa fie cat mai drept, cat mai sincer, cat mai intelegator,cat mai onest, cat mai neclintit in convingeri, cat mai recunoscator fata de bucuriile pe care i le dadea viata. Era si bun parinte duhovnicesc si mare patriot; si cetatean daruit, stiind ce-nseamna afirmarea tarii lui, si bun gospodar, stiind si invatandu-i pe ceilalti ce-nseamna bunastarea prin munca; si conducator ascultat, indemnandu-i pe oameni la afirmare si la fapta productiva, si ierarh binecuvantat, stiind ce-nseamna grija crestina fata de semen; si parinte grijuliu la nevoia altuia, si om tolerant cu conceptiile altuia, daca acestea nu deveneau agresive nerespectandu-i-le pe ale lui. Credinta lui, argumentata intr-o aprofundare permanenta a dogmaticii avea si convingerea simpla a taranului, si hotararea curajoasa a soldatului, si intelepciunea temeinica a misionarismului carturaresc intru luminarea celor din jur, dar si amplificarea acestora printr-o stiinta deosebita a pastoratiei. Cu cat era mai plecat in fata Dumnezeului sau, cu atat avea o sira a spinarii mai dreapta intru rostirea convingerilor sale patriotice si ale iubirii de neam; cu cat era mai adancit in studiul si decriptarea trairilor metafizice, cu atat avea mai directa vorbire si intelegere cu orice categorie de fiinta umana. Il simteam drept si auster in taria credintei sale, dar foarte apropiat sufletelor din jur prin omenia acestei credinte... si, tocmai fiindca i-am cunoscut asemenea virtuti, nu pot sa nu ma-ntreb ce poate fi rau in asta si nici nu pot accepta ideea ca sentimentul dreptei credinte poate deveni un lucru demodat sau cazut in derizoriu, de vreme ce el caleste fiinta umana intr-o demnitate a simtirii si a trairii faptelor sale.

Va urma

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
Coperta Carte - Elena Chirita
Interviu cu dr. ing. Gheorghe Ciuhandu
fostul primar al municipiului Timisoara,
realizat de revista Clipa

Elena Chirita - Cum vorbim in public
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
PAMANT
DE VANZARE



Tel: 1 - 714- 758 - 8801
Esti obosit de vecinii care locuiesc prea aproape de tine???
Ce-ar fi sa-ti construiesti pe 20 de acri (9.2 Ha) de pamant,
in zona retrasa, insa aproape
de magazine si restaurante?
Sau… contruieste-ti cabana de vacanta
unde poti vana caprioare, curcani
si multe alte animale salbatice
chiar de pe fereastra dormitorului tau.
Parcela este locata in
SW Missouri, USA si
include 20 acri(9.2 HA) de pamant,
apa, electricitate si linie de telefon.
Prea bun sa fie real?
Pret: 0,50 Euro/metru patrat.
Sunati la
1 - 714- 758 - 8801
pentru mai multe informatii.
Din Romania,
001 - 714 - 758 - 8801
Caut Caregiver
la batrani in
REDLAND, CA.
Engleza necesara.
Pentru informatii sunati la:
1 909 213 - 4060
-------------------------------------------
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page