Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Probleme cruciale

Vreau sa consider acum prezentul si, mai ales, viitorul care deja a inceput si sa mentionez sase probleme cruciale, de rezolvarea carora atarna performantele Universitatii Babes-Bolyai, dar si ale oricarei universitati de performanta din Romania.

Prima problema este reorganizarea programelor pe noul principiu al abordarilor ce transcend granitele disciplinare. Cunoasterea moderna a fost disciplinara, dar descoperirile recente s-au produs mai ales la interferenta disciplinelor. Pe de alta parte, depasirea cunoasterii fragmentare, spre abordari holiste, este la ordinea zilei in stiinte. O pregatire monodisciplinara nu mai este suficienta pentru a garanta succesul profesional. Pot fi invocate, desigur, si alte ratiuni care fac necesara trecerea la abordari transdisciplinare. Am angajat rezolvarea acestei probleme autorizand Cancelarul General sa conceapa si propuna Senatului, pana in decembrie 2009, reorganizarea catedrelor si facultatilor pe noul principiu; autorizam Prorectorul cercetarii sa opereze reorganizarea corespunzatoare a cercetarii stiintifice.

A doua problema este inaintarea cercetarii stiintifice de la observatii empirice si masuratori la formularea de ipoteze si concepte. Stim ca nu este cunoastere acolo unde baza factuala nu este suficienta. Pe de alta parte, cunoasterea actuala incepe mai curand cu intrebarea bine formulata. Masurarea este indispensabila, dar o cunoastere redusa la masuratori nu duce departe. Ipotezele indraznete si conceptele ce bat in adancime sunt cele care dau rezultate. Am infiintat, in 2007, Institutul de Cercetari Experimentale Interdisciplinare, intr-un efort de a relansa cercetarea experimentala si reflectia transdisciplinara. Acum este clar ca nu este de ajuns; cine vrea sa fie om de stiinta, indiferent de domeniu, trebuie sa propuna concepte. De aceea – pe fondul reorientarii spre prioritatile momentului: viata, energiile alternative, mediul inconjurator, educatia – este urgent sa revenim la elaborarea de concepte, teorii, interpretari, caci la nivelul acestora se da, in fapt, batalia cunoasterii.

A treia problema este reactivarea traditiei multilingualitatii transilvane. A fost mereu un avantaj al acestor tinuturi vorbirea mai multor limbi. A fost un avantaj al universitatii clujene revendicarea din traditiile germane, franceze, italiene si, in epoci recente, americane. Europa este ea insasi doar ramanand multilinguala. Absolventii nostri sunt mai apreciati si datorita competentelor lingvistice. Iata doar cateva argumente care ne fac sa reafirmam nevoia de a ne sprijini pe limbile engleza, germana, franceza, italiana si pe alte limbi si de a corecta tendinta de monolingualism ce castiga terenul. Avem, la Universitatea Babes-Bolyai, una dintre cele mai chibzuite si mai performante politici lingvistice dintre universitatile europene si ar trebui sa o folosim fiecare.

A patra problema este sprijinirea omului de valoare. La aceasta universitate, in 1996, am desfiintat criteriul vechimii in accesul pe posturi didactice. Aici am angajat, doar in anul universitar incheiat, aproape trei sute de noi cadre didactice si continuam sa angajam. Ceea ce a devenit indispensabil pentru Romania este flexibilizarea structurilor si incurajarea continua a oamenilor la crearea de opere si la profilarea de personalitati. Valoarea nu este legata de varsta. Romania este mereu prea saraca in realizari pentru ca face prea putin loc omului de valoare. Am introdus si trebuie sa promovam energic, in Universitatea Babes-Bolyai si in jurul nostru, masuri pentru a pune in relief operele si personalitatile proprii si a sprijini oamenii de valoare, dincolo de orice considerent sau afinitate.

A cincea problema este revenirea la o educatie adecvata. In ultimele decenii, formare de competente, fara indoiala necesara, a estompat complet dobandirea de achizitii fundamentale, care este neglijata. Lucratorul se desparte de persoana autonoma. Profesionistul se rupe de persoana cultivata. Instructia s-a indepartat de educatie. Sesizam, usor, observand ceea ce se petrece in jurul nostru, cat de grave sunt consecintele slabirii educatiei: in fapt, nu sunt posibile nici performante si nici democratie fara educatie. Din pacate, nicio lege si nicio masura a autoritatilor din Romania de astazi nu-si asuma aceasta situatie.

A sasea problema este plasarea inovatiei in orizontul preocuparilor universitare. Cei care sunt cadre didactice se lasa prea mult furati de rutina implacabila a vietii. Tinta cercetarii stiintifice pentru unii oameni este publicarea, in loc sa fie impactul, mijlocit, fireste, de publicare. Se cumpara aparate de inalta performanta si abia apoi se descopera folosirea, in loc sa fie invers. Se mai crede ca cercetarea stiintifica este scop in sine. Am cautat sa curbam astfel de tendinte aducand in discutie orizontul tehnologic al cercetarii stiintifice, creand Institutul de Tehnologie, infiintam in curand Institutul de Cercetari Chimice, si lamurind scopurile cercetarii, dar efortul trebuie continuat. Este de inteles ca opera si inovatia sunt cele care legitimeaza pana la urma universitarul.

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page