Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Actiuni ale serviciilor de spionaj maghiare in spatiul romanesc (IX)

Prabusirea sistemului comunist in 1989, a pus fostele tari ce se aflasera pana atunci in sfera de influenta a URSS - inclusiv Ungaria si Romania - in fata nu numai a unei noi optiuni, dar si a unor noi provocari. Dupa grava incercare de destabilizare de la Targu-Mures, din martie 1990, si de care Ungaria nu este straina, nationalismul extremist a cunoscut o recrudescenta neobisnuita, dar intr-o evolutie oarecum atipica. Practic, de atunci incoace, fapt vizibil mai ales la nivelul discursului politic, de la afirmarea unor cereri - in parte intemeiate si pe care statul roman le-a satisfacut - azi asistam la afirmarea unor teze care vin in totala contradictie cu litera si spiritul Constitutiei Romaniei. Obtinerea autonomiei teritoriale pe criterii etnice - o idee tot mai mult vehiculata in ultimul timp - reprezinta un fapt de o gravitate extrema, un atac clar la ceea ce inseamna unitatea statului national roman. Replica aceluiasi stat roman a fost si este din pacate una cat se poate de palida si neconcludenta. Dupa „precedentul Kosovo", ce are insa particularitatile lui, s-a incercat ca problema obtinerii autonomiei teritoriale pe criterii etnice in Transilvania, sa fie „mondializata". In scopul realizarii acestui deziderat, Ungaria a inceput sa desfasoare o puternica propaganda, atat in strainatate prin lobby-ul exercitat de puternica emigratie maghiara, cat si la nivelul propriilor ei cetateni, dar si a etnicilor maghiari din Transilvania, Voivodina sau Slovacia, organizati pe criteriu etnic in partide sau uniuni menite a le apara interesele. Ideile autonomiste au fost „drapate" in haina europeana a unor concepte aparent generoase, dar pline de capcane ascunse, precum: drepturi colective, discriminare pozitiva, euroregiuni, etc.

Transilvania, cantonizata dupa model elvetian

O prima provocare de anvergura impotriva unitatii statului roman a avut loc in 1967. Atunci a aparut si a fost difuzata intr-un numar foarte mare, la Paris, dar si in alte centre europene, lucrarea ce purta titlul „Le dossier de la Transylvanie", cu un evident caracter de dezinformare si in cuprinsul careia a fost reprodusa si o scrisoare in numele unei asa-zise „Transilvanii independente". In cuprinsul acesteia, printre alte elucubratii, se afirma: „...speranta noastra este o Transilvanie independenta, neatasata nici la Romania, nici la Ungaria. Idealul nostru este un stat federal, asemanator cu Elvetia." In 1981, intr-o formulare ceva mai apropiata de idealul comunist, un grup de intelectuali din Romania, printre care si Kiraly Karol - fost inalt demnitar PCR - a adresat ONU si Conferintei pentru Pace si Securitate in Europa, o scrisoare deschisa cerandu-le sprijinul in scopul infiintarii „Republicii Socialiste Transilvania". Indiferent de formulari, ideea nu era insa una noua. In perioada interbelica, geograful Ronai Andras, fostul cartograf al contelui Teleki, a elaborat alaturi de un grup de oameni de stiinta din Ungaria, o serie de planuri si studii pentru faurirea unei „Transilvanii independente", ocazie cu care s-a afirmat pentru prima data ideea cantonizarii acestei provincii romanesti dupa modelul statului elvetian. Provocarile - din ce in ce mai diverse si mai perfide - au continuat insa cu o si mai mare intensitate dupa 1989.

Provocari dinspre Budapesta

In perioada 4-5 iunie 1994, la Budapesta, a avut loc o sedinta a Uniunii Mondiale a Ungurilor. Cu aceasta ocazie s-a stabilit programul aniversarii a 1100 de ani de la „descalecarea" ungurilor in Campia Panoniei. Tot acolo, Csoori Sandor si istoricul Pomogacs Bela au propus infiintarea unei comisii formate din istorici, etnografi, clerici, sociologi, oameni politici, etc., in scopul elaborarii unei lucrari care trebuia sa demonstreze Europei „primatul" ungurilor in anumite teritorii ce apartin azi unor state vecine Ungariei, aratandu-se totodata si nedreptatea Trianonului. Doi ani mai tarziu, Partidul Dreptatii si Vietii Maghiare, condus de extremistul Istvan Csurko, a organizat la Budapesta o manifestatie impotriva semnarii Tratatului dintre Romania si Ungaria, scandandu-se atunci diverse lozinci anti-romanesti. O alta provocare grava a avut loc pe data de 1 decembrie 2001, cand in aula Parlamentului ungar, in cadrul unei mari ceremonii s-a conferit unui numar de 6 personalitati maghiare distinctia „Corvin cu lant". Distinctia fusese creata in 1930 de Horty Miklos, o figura de trista amintire pentru romanii din NV Transilvaniei. Seria provocarilor anti-romanesti a continuat cu o alta ce a avut loc pe data de 4 decembrie 2001, moment in care „Miscarea Revizionista Maghiara" a organizat o ampla manifestatie cu caracter revizionist si anti-romanesc. Evident ca nu au fost singurele, iar pe parcursul timpului aceste provocari impotriva statului roman au continuat sub „ochii blanzi si incurajatori" ai autoritatilor maghiare. In cele mai multe cazuri, statul roman s-a rezumat la a lua doar act de ele, fara ca macar sa adreseze o nota de protest statului maghiar.

Euroregiunile, „o gaselnita" moderna, menita sa ascunda adevaratul scop

In conditiile accederii Romaniei in NATO si in UE, a reactiilor de respingere fata de cele petrecute in Kosovo, pretentiile reviozinistilor maghiari de aici, dar si din alte parti, au fost „remodelate" la nivel discursiv pe modelul discursului practicat in UE. Asa a aparut si pasnicul si aparent atractivul concept de „euroregiune", menit sa disimuleze in fapt intentia Ungariei de a-si subordona economic anumite zone fata de care a emis in timp diverse pretentii teritoriale. Interesant este faptul ca planurile expansioniste maghiare au fost astfel elaborate incat ele sa capete sustinere nu numai din partea populatiei minoritare, dar si din partea populatiei autohtone din tarile vizate. A fost astfel creat un curent de opinie europenist, cultivat si intretinut continuu de asa-zise personalitati, de fapt agenti de influenta. In iulie 2004, cu ocazia dezbaterii de la Baile Tusnad intitulata „Integrarea europeana si consecintele ei" - eveniment la care a fost prezent si fostul premier maghiar Viktor Orban - fostul presedinte Emil Constantinescu a declarat ca formatiunea politica Actiunea Populara este singura formatiune din Romania care are un program de regionalizare a tarii pe baza vechilor provincii istorice. A fost o interventie neinspirata ce s-a concentrat pe o idee ce nu are sustinerea majoritatii romanesti. (Urmare in numarul viitor)

CASETA

Euroregiunea carpatica

Ar urma sa cuprinda zone din Ungaria, precum si judete limitrofe Ungariei de pe teritoriile Romaniei, fostei Iugoslavii, Slovaciei si Ucrainei. Din Romania ar urma sa faca parte judetele Maramures, satu Mare, Bihor si Zalau.

Euroregiunea Dunare-Mures-Tisa-Crisuri

In conceptia „artizanilor", aceasta trebuie sa completeze Euroregiunea carpatica. La judetele Kiskum, Szolnok, Csongorod (din Ungaria), Voivodina (din Iugoslavia), ar mai trebui sa se adauge judetele Timis si Arad.

 

NICOLAE BALINT

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page