Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

A plecat la Domnul "Ioana D’Arc a Basarabiei”!



Voce distincta in peisajul poeziei romanesti, venind, cu aura luminoasa, din insangerata Basarabie, devenise un complex fenomen liric generat de o vocatie aparte, dumnezeiasca. Am vazut-o in acea secventa de neuitat a zilei de 31 august 1989, din Piata Marii Adunari Nationale din Chisinau, dupa acea scena anterioara, tulburatoare, in care statea in fata tancurilor sovietice, dandu-mi atunci seama si mai mult ca numai o constiinta aparte, cu "versul datator de senzatie electrizanta”, "traieste, la propriu si la figurat, in durere si din durere”.

Inaltandu-se din focul sacru al fiintei, poeta prin vocatie, sub aureola cuvantului ales, Leonida Lari aseza, de fiecare data, in corabia zburatoare a versului, si viziunea epifanica, si cautarea de sine, perpetua, si tristetea metafizica, si transcendentalul, si destinul. Nascuta de cuvant, ea aseza in taina rostirii aparte credinta in dainuirea Neamului, nedisociata de anii renasterii nationale a Basarabiei, "sora noastra cea mezina, furata, tradata mereu”. Adevarata "Ioana D’Arc a Basarabiei” si a Neamului romanesc, din cuvant si din vers, Leonida Lari si-a facut lance. Poet profetic, cu profunde sondari in social si in suflet, s-a asezat, prin talent literar si demnitate umana, prin poezia de inspiratie national-patriotica, prin evolutia lirica originala, prin aleasa vocatie, alaturi de Grigore Vieru, Adrian Paunescu, Ioan Alexandru.

Autoarea celor 24 de carti de poezie, printre care "Piata Diolinei”, "Marele vant”, "Mitul trandafirului”, "Scoica solara”, "Dulcele foc”, "Lira si paianjenul”, "Al noualea val”, "Lunaria”, "Invingatoarele spatii”, traducator din lirica universala, nascuta la 26 octombrie 1949, in Bursuceni, judetul Balti (Basarabia), care incheia cursurile Scolii Medii cu Medalia de argint, absolventa (in 1971) a Facultatii de Filologie a Universitatii din Chisinau, redactor la revista "Literatura si arta”, care la 31 august 1989 rostea, in Parlamentul de la Chisinau, celebrul discurs pentru limba romana – limba de stat – si grafie latina, incununata cu Premiul Academiei Romane "Mihai Eminescu”, cea facand parte din cel de-al treilea val al Miscarii pe Eliberare si Renastere Nationala din Basarabia, membra a Uniunii Scriitorilor din Romania, deputat in Sovietul Suprem al URSS, apoi in Parlamentul Romaniei in legislaturile 1992-1996, 1996-2000, 20002004, 2004-2008, a plecat dintre noi. Maritul Parinte al Indurarilor a chemat-o la El pe "Ioana D’Arc a Basarabiei”.

La 11 martie 2000, prezentandu-i cartea "Invingatoarele spatii”, scriam: "Poet national cu radacinile in tarana de acasa, situandu-si existenta intre speranta si disperare, in imparatia de cuvinte a duhului si-a platit numele, ca nimeni altul, nu numai cu lira, cu versul, ci si cu viata, cu dragostea, cu cinstea, cu suflarea”!

Bunul Dumnezeu aiba-i odihna in veghea Sa! Fie-i pomenirea eterna!

LAZAR LADARIU

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page