Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

BRAZI SI PORCI



Maria Diana Popescu, Agero

(sarbatorile de iarna, varianta 2011-2012, amendata subtil pe ici, pe colo, cu grija politica)

 Repetatele socuri ale crizei nu ne-au redus la tacere. Traim inca. Am apucat si acest sfirsit de an. Buluceala pe sosele, in piete, in magazine. Toata lumea vrea sa cumpere. Nimic folositor insa. Parca nu mai e criza, ci doar sarbatori. Bietii romani au economisit cite un banut la ciorap tot anul, ca de Craciun si de Revelion sa manince mai bine. Daca lucrati si nu reusiti sa ajungeti in magazine, drumurile satelor si ale comunelor arata ca niste macelarii in aer liber. Nu tocmai legal, boltele caselor si gardurile s-au transformat in galantare pentru cei interesati de carne proaspata. Porcii sacrificati se vind pe la porti sau pe marginea drumului. Pirliti, spalati, transati, semi-preparati. Vinzarile de carne de porc si de brazi n-au nicio legatura cu fluctuatiile burselor din New York, Frankfurt sau Tokyo. Nici cu odaia in care sta chircita teoria Europei. Supermarcheturile pierd teren in favoarea tirgurilor romanesti cu preparate traditionale, amenajate in centrul oraselor. Preturi mari si aici, dar romanul vrea sa manince sanatos, ca pe vremuri. Gospodinele iau cu asalt butoaiele imense din piete pentru capatina de varza cu foaia cea mai fina. Craciunul n-ar fi Craciun, daca n-ar sfirii cirnatii taranesti in tigaie, n-ar tremura piftia pe masa, daca n-ar mirosi a sarmale pina la coltul strazii si a cetina de brad in odaie. Ei, da!, criza trebuie hranita cu sarmale si friptura de porc. Traversind  flaminda toata America, bintuie de trei ani Uniunea Europeana, unde porcii autohtoni ne-au integrat cu siretlicuri democratice, economice, politice, culturale si, de ce nu, istorice. „Pomana porcului” romanesc a generat  chiar si un seminar stiintific, „Porkshop - Povestea porcului: teze si antiteze”, tinut, pe vremea integrarii, la Teatrul National. Ce subiect putea fi cel mai interesant capitol de negociat cu U.E., decit „porcul”! Savanti, cercetatori si oameni de stiinta au ridicat pofticiosi capacul de pe ceaun, prevenind taranul despre hermeneutica crimei rituale asupra porcului, strins legata de viitorul Romaniei.
Marele alb stia cite legi se invirt in jurul lui, cite interese de grup si de stat, cite spagi se dau pentru el. Pe scara importantei, porcul e stapin si azi, chiar si peste oameni. In jurul lui se coc ordonante, legi, angajamente. Traditia spune ca in ziua de Ignat, cel care taie porcul trebui sa minjeasca un copil pe obraz cu singele porcului, ca sa fie imbujorat si sanatos tot anul. Paginism! Etnografii si folcloristii consemneaza ca in vechime, la solstitiul de iarna (21 decembrie), era un lucru obisnuit jertfirea porcilor in onoarea zeilor, pentru a-i convinge sa lase zilele mai lungi decit noptile. In „Bunul simt ca paradox” a lui Al. Paleologu, la capitolul despre injuraturile din limbile europene, scrie ca injuratura romanului - „trimiterea la origini” – „este o sansa acordata preopinentului de a reveni intr-o forma imbunatatita”. In acest sezon sarbatoresc e posibil sa aiba virtuti terapeutice. Romanii care nu vor avea nici acum pita pe masa, isi vor aminti printre injuraturi de grohaitorii autohtoni, fiecare unic in alt mod (la fel ca amprentele digitale), prin rit, urechi, coada sau sorici, care au facut mare dezastru pamintului romanesc. Nevoiasii ii vor afurisi, de nu-i mai spala nici apa Iordanului, nici conturile in euro, in dolari sau in franci elvetieni, apoi vor face poteca spre biserici, la icoanele facatoare de minuni, stiind ca numai de acolo poate veni ajutorul.
Nasterea Domnului nostru Iisus Hristos a mobilizat intotdeauna intreaga suflare omeneasca. Romanul cu inima curata, spovedit si impartasit cu Cele sfinte dupa post, trage parca mai luminat de nevoi sau de gratarele incinse intre munti si marea de probleme fumeginde. Credincios traditiei crestine, romanul a cultivat de veacuri, ca pe un lucru de pret, statornicia in Biserica. Pe de alta parte, cautind o cale cognitiva si emotiva de a infrunta prin rugaciune si milostenie zonele de afecte si efecte contemporane, a apelat, salvator, la Divinitate, unde nu-i loc pentru indoiala si nici pentru umbre. Sa nu-l pierdem pe Dumnezeu in aceasta dezordine a lumii! Sa fim buni macar in ceasul Nasterii, poate numai asa o minune va ierta Romania de crima impotriva conducatorilor ei, din 25 decembrie 1989. Eu mi-am promis de multe ori sa nu mai indraznesc, nici in gluma, oricit de tare m-ar incerca dilemele, sa mai deschid televizorul de sarbatori. Tot astept o cura de dezintoxicare in mediul acesta excesiv de poluat de manelisti, de souri siliconate si vulgare. Grabiti-va, va rog, altfel vom ramine fara valori artistice, fara umor romanesc, fara spectacol cult, fara traditii!

 Maria Diana Popescu, Agero
www.agero-stuttgart.de


Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page