Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Actiuni ale serviciilor de spionaj maghiare in spatiul romanesc (X)

Pana in 1989, Ungaria a urmarit constant provocarea unei stari conflictuale cu Romania, fapt ce ar fi justificat interventia militara a fortelor Tratatului de la Varsovia. In acele conditii, sub pretextul responsabilitatii morale care-i revenea fata de conationalii din Transilvania, Ungaria ar fi urmat sa intervina si ea. Prabusirea sistemului comunist, iar ulterior admiterea Romaniei in NATO si apoi in UE, a determinat statul maghiar - devenit acum partener de alianta cu Romania - sa-si reevalueze modul de actiune impotriva tarii noastre. In noile conditii impuse de evolutiile politice internationale, Ungaria a recurs la actiuni mai subtile, punand accent deosebit pe obtinerea de informatii din spatiul romanesc atat din surse deschise, cat si prin mijloace specifice.

Propaganda anti-romaneasca se mentine

E de presupus insa ca atat in actiunile de propaganda anti-romaneasca care se desfasoara in continuare, cat si in „trezirea constiintei maghiare" la populatiile din statele fata de care Ungaria emitea pana nu demult pretentii teritoriale in mod deschis - actiuni desfasurate mai ales de puzderia de ONG-uri aparute ca „ciupercile dupa ploaie" - statul maghiar nu este chiar strain. Pe de alta parte, Ungaria insasi s-a vazut pusa la un moment dat in situatia de a face fata, acasa la ea, unui val de nationalism extremist cu caracter antisemit si xenofob fara precedent. Acest fapt a creat statului maghiar o situatie jenanta fata de partenerii de alianta. In cadrul generos oferit de doctrina economica promovata de UE, Ungaria a gasit niste oportunitati deosebite pentru a-si promova propriile ei interese fata de maghiarii din afara granitelor si spatiul locuit de acestia. De mentionat este si faptul ca dupa anul 1989, serviciile de informatii din Ungaria au trecut de doua ori printr-un proces de restructurare. Acest lucru s-a intamplat pentru prima data dupa prabusirea sistemului comunist, iar a doua oara imediat dupa 1996, anul in care in Ungaria a fost adoptata Legea Sigurantei Nationale.

Comunitatea informativa din Ungaria

Conform acestei legi, comunitatea informativa din Ungaria este organizata in acest moment pe cinci structuri de baza, doua militare si trei civile. Atributii in domeniu mai au insa si alte structuri de mai mica importanta, dar si mult mai putin evidente. Potrivit Legii Sigurantei Nationale a Ungariei, elaborata in 1996, structurile militare de informatii sunt : Oficiul Militar de Investigatii si Oficiul Militar de Protectie. Ambele fac parte din Directia a II-a din Statul Major General si se afla in subordinea Ministerului Apararii Patriei. Primul dintre ele are are atributii axate in special pe spionajul militar, ocupandu-se de culegerea de informatii cu caracter militar, iar cel de-al doilea are atributii contrainformative in domeniul militar, inclusiv verificarea periodica a personalului propriu. Potrivit aceleiasi legi, cele trei structuri civile de informatii sunt: Oficiul de Informatii Externe, Oficiul Sigurantei Nationale si Oficiul Tehnic pentru Siguranta Nationala. Atributii informative, respectiv contrainformative, mai au Directia Centrala de Investigatii, Serviciul Central de Investigatii Vamale, Serviciul Special de Politie, Comandamentul Trupelor de Graniceri si Sectia de monitorizare a mass-media. Acestea din urma apartin fie Ministerului de Interne, fie Ministerului de Finante. Gestionarea informatiilor obtinute, precum si politica de inteligence, se face de catre un Oficiu de cabinet ce functioneaza pe langa Cancelaria primului-ministru al Ungariei.

Cea mai indicata strategie a momentului actual

Pentru cei ce s-au preocupat de evolutia discursului politic al liderilor maghiari din Ungaria - indiferent de formatiunea politica careia ii apartin acestia nu este greu de observat faptul ca din discursurile lor nu lipseste, explicit sau implicit, „problema" maghiarilor din afara granitelor. Presedintele provizoriu al Ungariei din perioada 1988-1990, Súrõs Mathyas, a fost cel care pus bazele miscarii si a noii doctrine pan-ungare. De altfel, acesta marturisea faptul ca ideile care au stat la baza fundamentarii doctrinei i-au venit dupa o vizita facuta in Transilvania, ocazie cu care s-a intalnit si a avut convorbiri cu Kányady Sándor, Domokos Géza, Janos Fazékas, Szabo Attila, etc. Merita remarcat faptul ca in aceasta directie, eforturi a depus si fostul presedinte maghiar Arpad Gõncz. Sub semnatura sa a fost tradusa brosura „Transilvania - trecut si viitor", a lui Endre Baijesy-Zsilinszky, ce a aparut in 1943 in Elvetia. Continutul acesteia e mai mult decit provocator si reflecta pe deplin nostalgiile de ieri si de azi ale unor oameni politici maghiari incapabili sa inteleaga lipsa de suport a pretentiilor lor revizioniste. „Natiunea ungara, scria Zsilinszky in 1943, din primul moment, inainte si dupa Tratatul de la Trianon, intr-o vointa unanima si-a aratata atasamentul la dreptul sau de proprietate asupra intregii Transilvanii. Nu va exista generatie de unguri, oricat de greu i-ar fi destinul, care sa fie dispusa sa renunte la acest Drept Sfant. In orice clipa, natiunea este gata sa ia arma in mana ca sa-si valorifice acest drept, chiar daca in lupta si-ar sacrifica viata."

Mult mai explicit, dar si mult mai „pasnic", Lukacs Miklos, fost consilier pe probleme politice al premierului Antal Jozsef, declara: „Ungaria are un plan de integrare treptata a Transilvaniei atragand-o in sfera sa de influenta prin amplificarea legaturilor in domeniile economic, politic, cultural si religios, aceasta fiind strategia cea mai indicata in actuala conjunctura internationala."

(Continuare in numarul viitor)

NICOLAE BALINT

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page