Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Statul de azi apara pe altcineva… nu Romania



Va prezentam transcrierea emisiunii “Punctul de intalnire” moderata de Radu Tudor in care domnul academician Dinu C. Giurescu ne ofera o lectie de istorie inedita in contextul actual al proiectului de reorganizare teritoriala a Romaniei.
Acesta face lumina in incurcatele ite ale reimpartirii Romaniei atat de ascunse opiniei publice de catre clasa politica de la putere. Consideram ca este un text care merita toata atentia si ca trebuie popularizat cat mai mult.

Radu Tudor: Va rog sa-mi spuneti cum priviti aceasta initiativa prin care conducerea Statului Roman vrea sa desfiinteze judetele actuale?

Acad. Dinu C. Giurescu: Aceasta initiativa se inscrie intr-un sir de actiuni care sunt menite, pe de-o parte, sa destrame unitatea teritoriala a tarii si, pe de alta parte, sa stearga identitatea noastra nationala.
Si acuma noi vrem sa desfiintam cu o trasatura de pix toata aceasta intocmire care are o vechime intre 600 si 700 de ani, intrata in constiinta mea. Nu-i asa? Ce esti dumneata? Eu sunt din Vlasca, eu sunt din Arges in primul rand, si pe urma evident ca sunt din Romania, fiindca Vlasca si Argesul sunt parte din Romania. Ce facem? sterg cu buretele, sterg cu pixul tot? Unde voi fi? Din regiunea 1, cetateanul cu codul numeric personal cutare, pe care il inscriu cu doua-trei semne acolo intr-o lista, si in felul acesta am robotizat intreaga Romanie. Eu nu mai apartin unui judet, nu mai apartin Romaniei. Apartin unor sigle, unor numere inscrise… E trist!
Aceasta desfiintare a judetelor, aceasta proiectata desfiintare a judetelor este mult mai grava. Se inscrie intr-un sir intreg de actiuni menite sa destrame teritorial Romania, si sa stearga identitatea. Eu nu mai sunt roman. Voi fi altceva. Voi fi un locuitor al unei regiuni europene. Or daca le iau la bani marunti pentru mine, ca istoric, acesta este rezultatul. Nu uitati ca aceste judete au sute de ani vechime, indiferent de faptul ca s-au schimbat granitele lor, mai mari sau mai mici, dar ele sunt intrate in constiinta mea.

R. T.: Atunci cand in 1948 sovieticii impreuna cu comunistii din Romania au dat lovitura de gratie statului civilizat roman, au infiintat raioanele, au desfiintat judetele. Evident au fost singurii care au avut aceasta indrazneala incredibila, sa calce istoria Romaniei, au infiintat raioanele si regiunile pe model sovietic si odata cu infiintarea acestor raioane si regiuni, au schimbat si denumirea traditionala a unor orase din Romania. Cititi aici decretul pentru schimbarea numelui orasului Brasov, in acela cu numele de orasul Stalin.
Atunci cand Romania cu kalasnikovul la tampla era obligata sa aduleze pe unul dintre cei mai mai criminali din istorie, pe Iosif Visarionovici Stalin s-au desfiintat judetele si s-au infiintat raioanele si regiunile pe model sovietic.

D. G.: Da, chiar si in Bucuresti aveam un raion Stalin. Raionul Stalin era, mi se pare, sectorul 1, astazi.

R. T.: Daca lucrul acesta va inspira sa rememorati evenimente recente, pe muntii Tampei, la Poalele Tampei in Brasov, era scris peste brazi Stalin. Cred ca stiti cine mai scrie astazi pe munti, si de unde se inspira oamenii acestia, atunci cand desfiinteaza judete, si scriu nume pe munti, in semn de omagiu pentru conducatorul iubit.

D. G.: Ce se intampla acuma cu desfiintarea judetelor, v-am spus, se inscrie in doua tendinte foarte clare din ultimii ani. Pe de-o parte destramarea teritoriala a Romaniei, si pe de alta parte stergerea identitatii noastre ca romani, sa nu mai fim romani. Si iata sa va dau exemple:
Intai: regiunile de dezvoltare. Acel faimos proiect, din pacate al UDMR-ului: 50.000 Km² , taie Transilvania in doua, pe linia trasata de arbitrajul de la Viena din ’40. Acesta este un fapt.
Al doilea: statutul minoritatilor care se pregateste. Daca se adopta prin formula magica a asumarii raspunderii, vom crea zeci de autonomii teritoriale sub pretextul autonomiilor culturale. Autonomii teritoriale in Transilvania care vor face tranzitia de la cele trei judete-doua jumatate, secuiesti, si pana la granita cu Ungaria.
Al treilea argument: legea arhivelor. Intoarcerea arhivelor la emitent! Dumneavoastra stiti ce inseamna asta? Sa le intorc unde? Emitentul a fost pana in 1918 Ungaria sau Austria. Acolo le intorc? Eu cred ca nu-si dau seama oamenii de catastrofa pe care o pregatesc Romaniei.

R. T.: Aceasta lege a fost deja adoptata…

D. G.: De Senat, si daca se adopta si de Camera Deputatilor inseamna ca e stergerea memoriei, fiindca odata ce arhivele dispar din centru… Daca le-as propune Statelor Unite sa intoarca arhivele de la Arhivele Nationale Centrale de la Washington DC la diferitii emitenti, eu cred ca s-ar uita si ar spune probabil ca este un act de tradare nationala, de destramare a unitatii Statelor Unite.
Al patrulea element: legea educatiei. Suntem educati pe moda europeana in care 92% dintre elevii autohtoni au mai putine drepturi decat 8% dintre elevii minoritari. Bine ca au minoritarii drepturi, dar vreau ca si ai mei sa aiba aceleasi drepturi!
Aceeasi lege enumera 22 de principii directoare, unul din principii este si cultura, identitatea si istoria romaneasca, dar in lege nu se afla nimic pentru promovarea acesteia. Mai mult decat atata: finantarea este favorizanta pentru minoritari, si daca sunt 10 elevi minoritari romani intr-un sat, desfiintam scoala respectiva, daca sunt zece minoritari intr-un sat, facem o scoala speciala. Iata deci, ce inseamna legea educatiei europene… nu mai vorbesc de autonomia universitara, care acolo e proclamata cu litere groase, si in realitate universitatile sunt supravegheate acuma cum nu au fost niciodata inainte, la alegerea rectorului si a altora.
Al cincilea element: nu mai avem manual de istoria romanilor. Elevii de clasa a XII-a au un manual pe care scrie Istorie, iar inauntru e transata, ca la abator, istoria romanilor pe teme mari, pe care le intelege un om care cunoaste istoria romanilor, dar nu unul care trebuie s-o invete, fiindca principiul cronologic a fost desfiintat.
Al saselea element: eu pot sa insult acuma drapelul tarii, personalitatile marcante… In lege nu mai exista incriminare penala pentru acest lucru, a simbolurilor nationale. Fac ce vreau. Si cu ce ma aleg? In cazul cel mai bun, daca actioneaza guvernul sau autoritatea, ma aleg cu o amenda.
Al saptelea element: Am aflat cu stupoare ca asociatia culturala Forumul Romanilor din Covasna, Harghita si Mures nu primeste un leu de la Guvern pentru actiunile sale culturale.

R. T.: Forumul civic al romanilor din Harghita, Covasna si Mures au dat in judecata Guvernul Romaniei in legatura cu stema comunei Ilieni, unde se vorbeste de granita si Tinutul Secuiesc si au castigat impotriva Guvernului.

D. G.: Asa, si Guvernul ce a facut?

R. T.: A facut recurs impotriva romanilor din Harghita, Covasna si Mures.

D. G.: Ei bravo! Suntem foarte „mari” in cazul asta! Guvernul care se impotriveste romanilor…

R. T.: Aceasta este Hotararea de Guvern din 2010. In HG 402/2010 se vorbeste despre Tinut Secuiesc si se vorbeste despre granita, domnule academician, pentru ca s-a spus ca niciodata acest Tinut Secuiesc nu este mentionat intr-un document romanesc. Din pacate, v-o spun cu mare regret, Guvernul Romaniei a emis un document care vorbeste despre granita intre Tinutul Secuiesc…

D. G.: Si Tara Barsei… Extraordinar, extraordinar!
Al optulea element: Ora de istorie la televiziunea romana nu mai este. Astea sunt maruntisuri acuma. Nu mai exista pur si simplu.
In al noualea rand: Nu mai vorbesc despre desprinderea propagandistica, si nu numai, mediatica, a celor doua judete si jumatate.
In al zecelea rand: si reforma sistemului sanitar. Despre asta ce sa mai vorbesc?! Care poate sa duca foarte departe.
Peste toate – si cu asta am terminat – e anularea Parlamentului. Asumarea raspunderii este o formula extraordinara, ca sa nu mai conteze Parlamentul. Vedeti? Marea Adunare Nationala era mult mai logica decat Parlamentul de astazi. Spunea Constitutia din ’65: „forta conducatoare din Republica Socialista Romania este Partidul Comunist Roman” – monopolul puterii. Era clara puterea. Deputatii votau asa cum spunea Partidul. Acuma nu! Avem un regim, chipurile, pluralist si, in schimb, ne asumam raspunderea incat orice lege poate sa treaca in momentul de fata, fiindca Guvernul beneficiaza de o majoritate aritmetica, care nu mai corespunde in niciun fel cu optiunile si cu sentimentele populatiei.

R. T.: Aceasta nenorocita de asumare (imi cer scuze pentru exprimare) seamana cu votul la comanda care se exprima in Marea Adunare Nationala.

D. G.: Da, dar acolo cel putin era logic, ca aveam un singur Partid.

R. T.: Era logica regimului.

D. G.: Era logica regimului de atunci. Vedeti, stiti ce se intampla acum cu noi? Un distins coleg de-al meu, mai tanar, din Academie, a spus-o acum, recent: „Statul nu mai are vointa, nu mai vrea sa apere valorile fundamentale ale Romaniei“. Cu tot ce v-am insirat, asa ne taie in fiecare zi, si cu fiecare masura. Or, desfiintarea acestor judete imi taie mie insasi baza existentei locala. Nu se poate! Judetele nu sunt o creatie a lui Mircea cel Batran. Judetele erau acolo si Mircea le-a intarit. Nu sunt o creatie a lui Carol I sau a lui Alexandru Cuza. Erau acolo si domnitorul unirii si fondatorul monarhiei le-a intarit.

R. T.: Si daca vreo minte ratacita din actuala putere vrea sa faca vreo reforma administrativa pe regiuni cu ratiuni economice, s-o faca, dar sa nu desfiinteze judetele.

D. G.: Culmea este ca Uniunea Europeana nu ne cere aceasta desfiintare ta judetelora.Este o mistificare grosolana, urata de tot: sa spui oamenilor ca UE ne cere asa ceva. Dar nu este adevarat. Franta si-a mentinut zeci, sute de departamente, Germania la fel, Anglia la fel. Fiecare unitate teritoriala cu numele ei este acolo, si numai noi le desfiintam.

R. T.: Ca sa va dau un argument; stiu ca v-a deranjat intotdeauna aceasta procedura numita asumare, care personal n-o consider democratica si nici dumneavoastra n-o agreati. Ea s-a mai intamplat si in multe alte cazuri. Veti vedea ca pentru modificarea teritoriala a Romaniei, domnule academician Dinu C. Giurescu, exista o lege, si ea nu se poate face decat in cadrul acelei legi. Cine o face altcumva decat e scris in legea referendumului, incalca aceasta lege. Legea numarul 3 din 2000, care demonstreaza, fara niciun fel de indoiala, ca actuala putere nu poate face modificarea administrativ teritoriala a Romaniei prin asumare de Guvern, si nu o poate face in Parlamentul Romaniei.
Iata ce spune legea numarul 3/2000: REFERENDUMUL ESTE OBLIGATORIU.
Legea nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului
Art. 13 (3) Proiectele de lege sau propunerile legislative privind modificarea limitelor teritoriale ale comunelor, oraselor si judetelor se inainteaza Parlamentului spre adoptare numai dupa consultarea prealabila a cetatenilor din unitatile administrativ-teritoriale respective, prin referendum. In acest caz organizarea refrendumului este obligatorie.
Art. 52 (1) Impiedicarea prin orice mijloace a liberului exercitiu al dreptului de a participa la referendum se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea unor drepturi. (publicata in Monitorul Oficial , nr. 84 din 24 februaire 2000)
Cu alte cuvinte trebuie sa se organizeze referendum in fiecare localitate si in fiecare judet, sa-si intrebe cetatenii. Daca o fac prin asumare de Guvern si nu organizeaza referendum in toate judetele din Romania, sunt pasibili de inchisoare, potrivit acestei legi, actualii guvernanti.

D. G.: Da, asa este, daca vor sa aplice aceasta lege; insa in ultimul timp, eu am asistat, nicio lege nu mai este valabila. Uite asta este foarte clar. Ar trebui sa ma intrebe pe mine in Bucuresti, pe cei care locuiesc in Brasov, in Constanta, in Cluj, in Timisoara, oriunde, daca vor sa schimbe limitele judetului, daca vor sa-l anuleze, sau daca vor sa se incadreze in alte limite teritoriale.

R. T.: Vedeti? Exista chiar o lege. Atat presedintele cat si primul ministru spun „noi am hotarat, vom modifica, o trecem prin Parlament si gata“. Oamenii acestia nu cunosc nici macar legile acestei tari, cei care ne conduc, daca nu cunosc istoria.

D. G.: Sau nu vor sa o ia in seama. si nu cunosc nici istoria. Stiti, asta este partea cea mai grava: vor sa ne stearga memoria, vor sa ne stearga identitatea noastra. Prin toate aceste rasturnari, prin toate aceste actiuni de buldozer pur si simplu, vor sa fiu ca frunza pe apa, ca frunza este un simbol, sa nu mai stiu ce e cu mine, sa fiu un fel de cetatean asa, al nimanui, care locuiesc intr-o regiune desemnata printr-o cifra romana, si care sunt inca o data inscris printr-un indicativ numeric intr-o lista. Asta este, fiindca un om ca acela nu are decat nevoi imediate: trebuie sa se duca la mall, sa cumpere o masina si sa calatoreasca poate in strainatate, si sa se imbrace bine. Asta este tot, dar in cazul asta Romania: adio! Aici este partea cea mai grava. Prin desfiintarea judetelor imi iei baza mea teritoriala care de sute de ani exista acolo.
Bunicul meu s-a nascut in Buzau, si judetul Buzau exista si astazi. De patru generatii suntem buzoieni prin nastere. ala este primul loc. Imi stergi si Buzaul? Ce fac? Unde sunt nascut? In raionul Stalin din Bucuresti?

R. T.: Iata ce scrie istoricul Constantin C. Giurescu (tatal d-lui academician Dinu C. Giurescu) in Istoria Romanilor:
„Judetele, ca subimpartiri administrative, sunt contemporane cu intemeierea statului.“
Mai departe:
“Prima mentiune despre judetul Valcea o gasim in hrisovul din 8 ianuarie 1394, prin care Mircea cel Batran daruieste Manastirii Cozia, intre altele, dijma din miere si ceara a acestui judet“.
„Cea dintai mentiune despre judetul Ilfov o gasim in documentul de la 23 Martie 1482 in care e vorba de <>“
„Rezumand constatarile facute asupra vechilor judete din Ardeal, observam ca daca multe din ele si-au luat numele de la cetatile in jurul carora s-au dezvoltat, altele s-au numit dupa cursurile de apa pe care le strabateau. O seama dintre vechile denumiri romano-slave sau chiar anterioare acestora au fost pastrate (Maramures, Bistrita, Crasna, Timis, Brasov) sau traduse din limba cuceritorilor (Tarnava, Alba). Ele constituie inca un argument pentru continuitatea noastra in Ardeal, aratand lipsa de temei a teoriei potrivit careia am fi venit in aceasta tara abia la sfarsitul secolului XII sau inceputul secolului XIII“.
Acestea sunt argumentele esentiale pe care Constantin C. Giurescu le ofera in Istoria romanilor, argumente pentru judete, argumente pentru existenta romanilor pe aceste meleaguri, argumente care ne determina astazi sa pledam pentru mentinerea acestor judete. Din aceasta editie, pe care dumneavoastra personal ati ingrijit-o, domnule academician ce ati vrea sa comentati?

D. G.: Intai vechimea lor daca se poate. Subimpartirile lor (a judetelor) sunt contemporane cu intemeierea statului. Daca sunt contemporane cu intemeierea statului, inseamna ca in momentul cand Basarab a adunat diferitele parti si a facut Tara Romaneasca, sau cand Alexandru cel Bun a intarit, a consolidat Moldova, el a aflat acolo judetele si tinuturile respective. Ele sunt expresia nevoilor populatiei de pe valea unui rau, de pe valea celuilalt rau, din jurul unei cetati sau a unui targ important. La fel si in Transilvania. Asta este! (Judetele) sunt o organizare naturala, normala, ivita din nevoile unei populatii dintr-o zona, si nu dintr-un decret prezidential care le anuleaza sau le da la o parte. Nu poti sa stergi istoria cu buretele fiindca vrei tu! Nu se poate acest lucru! Iar Constantin C. Giurescu in Istoria lui monumentala are un capitol special despre judetele tarii Romanesti. Din asta intelegand si cele ale Moldovei, si cele din Regatul Transilvaniei.

Va urma

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page