Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

CHISINAUL IN SARBATOARE

Miercuri, 14 octombrie 2009, capitala Republicii Moldova, orasul Chisinau, si-a sarbatorit hramul, de Sfanta Cuvioasa Parascheva. Dupa patru zile de dialog cultural intre Iasi si Chisinau, comemorand trecerea in vesnicie a marelui poet Grigore Vieru, prin organizarea primului festival international de poezie – Grigore Vieru, ne-am indreptat spre Chisinau. Am fost primiti cu o imbratisare rece a unei toamne capricioase, care intr-o saptamana a evoluat de la 27 – 29 grade Celsisus la temperaturi sub zero grade, incat pe 15 octombrie in judetele Bistrita si Maramures se schia pe o zapada de 40-80 cm.

Caldura a venit insa de la inimile fratilor basarabeni, care au organizat sarbatoarea ca pe o nunta la scara nationala, mirele fiind orasul Chisinau iar mireasa ospitalitatea proverbiala a locuitorilor.

De dimineata, la ora opt, oficialitatile au depus coroane de flori la statuia marelui domn, Stefan cel Mare si Sfant, care troneaza in fata Parcului Clasicilor, cu fata spre Catedrala Bisericii Ortodoxe Moldave, binecuvantand cu crucea din mana stanga pamantul si oamenii locului, convins ca omul intra in viata poposind in biserica si pasesete pe treptele spre cer, prin usa bisericii. Imediat dupa aceasta cinstire a aceluia ce s-a luptat cu navalitorii din cele patru vanturi aparand trupul Moldovei, lumea s-a indreptat sa se intalneasca cu Dumnezeu in Marea Catedrala.

Slujba a fost oficiata de Inalt Preasfintitul Mitrolpolit al Basarabiei, Parintele Vladimir, cu un sobor de preoti, raspunsurile liturgice fiind date de un cor ale carui voci il apropiau pe om mai mult de misterul ceresc. Multime de credinciosi a umplut biserica si mai multi au ramas pe afara, biruind frigul cu caldura sufletelor lor. Slujba a fost radio difuzata si televizata. Dupa sfanta leturghie, soborul preotesc a iesit afara, unde in dangat de clopot si sunet de toaca a inconjurat de patru ori Catedrala, la fiecare inconjur citindu-se cate o pericopa Evanghelica. Apoi s-a oficiat un Te-Deum pentru cei multi care au plecat la Domnul inaintea noastra, suportand persecutiile acelora care au navalit peste Basarabia, pamantul lor nemaiincapandu-i. I.P.S Vladimir a tinut un scurt cuvant de invatatura, indemnand credinciosii la pace, intelegere, toleranta, unitate de suflet si simtire. In total consens cu Preasfintitul, primarul orasului Chisinau, domnul Dorin Chirtoaca, a rostit un cuvant indemnand populatia sa sprijine instalarea unei democratii reale in Basarabia. Dupa un scurt program artistic – patriotic, in prezenta celor doua personalitati lumea s-a indreptat spre Bulevardul Stefan cel Mare, pe care inca de cu noapte s-a pregatit de marea nunta a orasului. Toate standurile, ospatariile ad-hoc, corturi familiale, au reflectat belsugul unei toamne bogate. Fiecare a adus cu sine ceva specific ospitalierului neam basarabean, incat trecatorul era atras de bogatia preparatelor culinare, de aspectul si aromele apetisante. Ca sa folosesc un cuvant mostenit de la turci, care semnifica un chef cu lautari, cu consum de mancaruri, bauturi si buna dispozitie toate duse peste limite, pana tarziu in noapte, pe Bulevardul Stefan cel Mare s-a consumat un zaiafet. Pe acest fond spectacolele au constituit o adevarata revarsare de ritmuri, cantece, dansuri, glume, incat sonor, se interfereau in eter si nu stiai la care sa te opresti, toate fiind atragatoare prin specificul lor. Doua lucruri m-au impresionat in mod special:

- iuresul dansurilor populare cu costumele nationale de o incarcatura stilistica exceptionala, care este una din trasaturile fundamentale ale identitatii de neam;

- mesajul cantecelor interpretate, fie ca erau de muzica populara, usoara, romante etc.

Fiecare vers se constituia intr-un indemn la omenie, fratietate, iubirea aproapelui, iubirea pamantului stramosesc. Din goana interpretilor am cules cateva versuri semnificative:

Lume, draga lume

Bogatia cea mai mare

E pe lume omenia,

Dar acum in asta lume

Mai presus e banul.

Oricati bani tu ai in punga,

Ei nici cand n-or sa-ti ajunga.

Nu cata prin buzunare,

Omenirea pret nu are.

........................

Vin aici oameni frumosi

Voua va-nchin bucurosi

De nu ma credeti pe mine,

Mandruta stie mai bine.

.......................................

Canta, canta lautare,

Sa intindem hora mare.

Tot asa pe loc, pe loc

Sa iasa din talpa foc.

Tot asa la zile mari

Pentru oameni gospodari.

S-au melodii sagalnice cu aluzii spumoase, dar nu vulgare.

Cat sunt fete frumusele

Ca ochii ca doua stele

Si de-i omul in putere

Ochii vad, inima cere.

Iar cand pofta lor nu trece

Ii mai ud cu apa rece.

Ce diferenta intre urechile care vibreaza la pornografia manelelor noastre si aceasta cultura populara sanatoasa care iti inobileaza sufletul cand o asculti, fie ca esti copil, adult sau de varsta inaintata. Adnotarile pe marginea acestor manifestari sunt mult mai multe dar doresc sa inchei cu cateva cuvinte cu care ar fi trebuit sa incep.

Cine vorbeste sau scrie despre Basarabia ii recomand intai sa o vada la ea acasa, sa o comensureze cu masuri juste, sa priveasca fara preconceptie, sa comunice cu mult prea rabdatorii, tolerantii si ospitalierii locuitori ai pamantului numit Basarabia, inca de la anul 1340.

In multe ocazii am auzit cuvantul saracie chiar din gura unor basarabeni. Saracie cu ce termen de referinta??. Eu in trei zile nu am vazut in tot orasul si pe traseu decat numai masini (autoturisme, microbuze, autobuze), din cele mai bune marci occidentale. Am vazut doar o Lada si un Moscvich. Colonii de vile, un urbanism al orasului de nivel european, foarte multe constructii in desfasurare.

Am vazut la festivitati, la piata, in autogari, pe strada, o lume de o eleganta peste nivelul occidental, care pune in valoare frumusetea unui neam daruit de Dumnezeu cu calitati fizice din belsug. Iar acolo unde natura a facut erori, vestimentatia corecteaza minusurile. Ceea ce trebuie sa implineasca fratii de peste Prut, este sa spijine si sa creasca acest copil care abia s-a nascut, democratia autentica, prin care va capata libertati pe plan intern si o primire frateasca in familia tarilor dezvoltate. Grenada aruncata in multime la concertul serii, este o provocare care indeamna la unitate si la starpirea buruienilor otravite din glia Basarabiei.

Ion Anton, Consiliul Mondial Roman, Los Angeles – via Iasi.

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page