Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Rusinea de tine însuti - „Ne-am împacat cu istoria!”

Ion Maldarescu    


    

„Fiecare loc de pe pamant are o poveste a lui, dar trebuie sa tragi bine cu urechea ca s-o auzi si trebuie un gram de iubire ca s-o intelegi.” (Nicolae Iorga)


Traim parca dupa legea haosului, intr-un fel de „Bellum omnium contra omnes”.(1) Istoria se repeta si, din pacate, majoritatea romanilor nu invata din erorile comise. Cea mai mare rusine este aceea pe care n-o vede nimeni: rusinea de tine insuti. Cate popoare s-au mandrit cu victoria inamicului, cu faptul ca teritoriul le-a fost cucerit, ca ei au devenit slugile cuceritorilor, ca bogatiile pamantului lor au luat calea strainatatii? Suntem daci, dar i-am proslavit pe romani, laudandu-ne chiar cu originile daco-romane. Din tara asta au furat si turcii si rusii si austriecii si... Dupa Al Doilea Razboi Mondial, la marile mitinguri si parade era afisat sloganul omniprezent si mult preaslavit: „Stalin si poporul rus, libertate ne-au adus!”. La ordinele nu stiu cui (stiu, totusi!), ne-am ucis conducatorii cu sange rece. Pe tradatorii de tara i-am asezat in fotolii ministeriale, i-am facut comandanti ai Armatei Romane, iar ei au dat ordin sa fie mitraliati tinerii propriei ostiri. Necinstind onoarea militara, le-au lasat trupurile neinsufletite sa zaca in zapada, pe caldaramul inghetat al strazilor si le-au agatat eticheta „teroristi”, unii i-am scuipat, altii si-au usurat vezica pe fetele lor. Nimeni nu a dat socoteala nici pentru crimele comise, nici pentru batjocorirea celor care au slujit sub drapel. De pe steagul tarii s-a decupat vechea stema, vezi, Doamne, brazii, sondele, spicele de grau simbolizau comunismul... si ne-a placut, ba chiar ne-am fudulit cu marea isprava. De-atunci, nu mai avem stema tarii pe steag, confundandu-ne simbolul cu al unui stat african. Pe vremea impuscatului, dupa emiterea unei teze, mascaricii se repezeau sa-i inalte, la nesfarsit, osanale, fie ca ideea emisa era buna, fie ca nu. Astazi, aceeasi poveste. Cineva a dat un ucaz si toata „floarea cea vestita” a Parlamentului Romaniei, secondata de corul robilor a repetat, precum papagalii, porunca data. S-au repezit ca oile lui Panurge sa faca plecaciuni in fata unei fantome patate a trecutului, sub deviza „Ne-am impacat cu istoria!”. Ecranele televizoarelor au fost invadate de documentarele de televiziune rearanjate din timp si adaptate cerintelor de moment. Imul regal a facut sa vibreze - cam ragusit, ce-i drept - membranele difuzoarelor, iar imaginea fostului monarh a umplut ecranele televizoarelor. Nu comentez respectul datorat unui om aflat la varsta senectutii, ci nemeritatele elogii aduse fostului monarh. Constat cu amaraciune aplicarea dublul criteriu de judecata: „pentru unii muma, pentru altii, ciuma!” Este nedrept! Principalului responsabil al suferintelor Neamului Romanesc de dupa Al Doilea Razboi Mondial i se inalta astazi osanale, tradarea de la 23 august 1944 a fost transformata in virtute, in vreme ce asistam impasibili la spectacolul repunerii la zid a adevaratilor eroi ai Neamului Romanesc. Ne lasam in bataia vanturilor care „bat aici, din veac in veac, la poarta furtunilor si a trecerii ostilor.(2)

„Daca voi nu ma vreti, eu va vreau!”

Mortii nostri se rasucesc in mormant - nu toti, unii nu au avut parte nici macar de atat - acultand discursul Senectutii Sale in Parlamentul Romaniei. Ca tot „romanul, impartial”, ajuns la varsta intelepciunii… „prin gratia lui Dumnezeu si vointa nationala... La toti de fata si viitori, sanatate!” Mihai, fost Rege al Romaniei a glasuit: „A sosit momentul, dupa douazeci de ani (mai corect spus, dupa 67 de ani - n.a.), sa avem un comportament public rupt complet si definitiv de naravurile trecutului. Demagogia, disimularea, egoismul primitiv, agatarea de putere si bunul plac nu au ce cauta in institutiile romanesti ale anului 2011. Ele aduc prea mult aminte de anii dinainte de 1989.” (...) „Se cuvine sa rezistam prezentului si sa ne pregatim viitorul. Uniti intre noi si cu vecinii si cu fratii nostri,(3) sa continuam efortul de a redeveni demni si respectati.” Nu cunosc cine i-a „sugerat” discursul, dar nu trebuie sa fii exeget al lui Nostradamus pentru a decripta sensul mesajului si preferintele-indemn ale fostului rege, „catre popor”, pentru urmatorul circ electoral.

Cine beneficiaza astazi de marea nedreptate comisa de asa-numitul „Tribunal al Poporului”? De ce nu chemam „Trecutul la judecata Istoriei!”. Sunt intrebari la care nu trebuie sa asteptam raspunsuri, atata vreme cat soarta romanilor o hotarasc altii! Un tanar afirma deunazi: „Am doar 29 de ani si nu am prins mai mult de 7 ani in comunism, dar dupa ce m-am documentat o perioada am ajuns sa cred ca onoarea si mandria de a apartine unei natii sunt mult mai pretioase decat libertatea de exprimare fara ecou. Inainte de ’90 eram mai liberi decat astazi, mai independenti dar nu am priceput!” A avea o  parere proprie, alta decat cea de „bon-ton”, nu inseamna decat indrazneala exprimarii concrete a demnitatii umane. Apreciez drept pertinenta parerea tanarului - mai realista si mai demna decat a multor demnitari si profitori ai momentului ’89. Nu sunt nici pe departe fan al unor anumiti domni elitisti, dar faptul ca nu s-au prezentat cu plecaciuni la picioarele matusalemicei fantome, atesta ca bunul simt inca mai functioneaza in Romania. Unii au demnitatea ambitiei, altii a situatiei sociale, putini insa au demnitate propriei persoane. „Jos palaria” in fata celor ce nu s-au prostituat, asemenea gloatei demnitarilor, robotizati si „impacati cu istoria”. Eroii sunt ucisi, tradatorii preamariti! Intreb... retoric: unde-i demnitatea poporului roman?!

--------------------

(1) Din limba latina -„Razboiul tuturor impotriva tuturor” , Leviathan, cap. XIII-XIV, Thomas Hobbes, 1651
(2) Nicolae Iorga
(3) Aluzie transparenta la Declaratia de la Budapesta din 1989 si la U.D.M.R.

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page