Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

REGELE MIHAI SI PARADOXURILE MONARHIEI




Chestiunea monarhiei a fost ridicata in Romania ultimelor zile mai mult prin intermediul presei si al partidelor de opozitie.
Casa regala a intrat intr-un joc politic fara niciun fel de finalitate. Cine isi inchipuia cu adevarat ca regele Mihai ar fi putut proclama revenirea la monarhie cu sprijinul PSD si al PC?
Toata povestea discursului tinut, marti, de fostul rege Mihai in Parlamentul de la Bucuresti este plina de paradoxuri. Primul paradox este chiar tinerea acestui discurs: pe de-o parte, regele ne este prezentat ca fiind „deasupra politicienilor” - doar ca si-a negociat cu politicienii discursul din Parlament. Ca sa nu mai vorbim de scena rupta parca dintr-o lucrare suprarealista cu titlul „Regele se adreseaza republicanilor”… Este un mit afirmatia „Casa regala a fost deasupra politicii”. Toti regii Romaniei au fost implicati in politica pana peste cap. Avem la dispozitie sute de volume de memorii ale politicienilor romani care acopera intregul secol de monarhie constitutionala.
Din aceste pagini, putem vedea care era adevaratul mecanism politic romanesc. „Regele domneste, dar nu guverneaza” a fost un principiu care nu s-a aplicat niciodata. Mecanismul politic romanesc a fost unul profund original, sub denumirea „rotativa guvernamentala”. Regele era cel care lua decizia demiterii guvernului in functie si a numirii unui nou guvern. Acest nou guvern „organiza alegerile” astfel, incat sa isi asigure majoritatea parlamentara necesara guvernarii. Guvernele Romaniei monarhice nu au fost rezultatele unor alegeri libere - regele era cel care alegea ce partid urma sa guverneze. De aceea, propagarea mitului „regele deasupra politicienilor” si inventarea unei „epoci de aur” a monarhiei sunt adevarati ochelari de cal. Este dincolo de orice indoiala ca monarhia a fost benefica pentru Romania, insa nu trebuie sa ne mintim singuri cu privire la realitatile epocii.
Insa paradoxul central asupra chestiunii monarhice in Romania se gaseste in dezbaterea asupra rolului jucat de regele Mihai incepand cu ziua de 23 august 1944. Istoricii numesc acest eveniment „lovitura de stat”. In logica politica a vremii nu prea a fost asa. Suveranul si-a exercitat dreptul de a demite prim-ministrul, respectiv pe maresalul Antonescu. Indiferent de discutiile asupra calificarii acestui eveniment, toata lumea il lauda pe regele Mihai pentru fapta sa. Paradoxul apare in momentul in care regele Mihai este absolvit de toate urmarile faptei pentru care este laudat.
Actul de la 23 august a fost un eveniment pozitiv, regele Mihai a fost eroul principal, insa nu e responsabil de consecintele evenimentului. Consecintele actului de la 23 august au fost consemnate in Conventia de armistitiu semnata la Moscova pe 12 septembrie 1944 de reprezentantii Guvernului Romaniei (reprezentantii Guvernului Majestatii Sale regele Mihai). Acest document contine toate premisele comunizarii Romaniei. Aici a fost reglementata prezenta trupelor sovietice in Romania. Aici a fost prevazuta „de-fascizarea Romaniei” - ceea ce a permis represiunile impotriva national-taranistilor si a liberalilor (tratati drept fascisti in presa comunista). Aici a fost prevazuta o noua cedare a Basarabiei catre URSS in schimbul Transilvaniei… Cand discutam despre monarhia din Romania, trebuie sa incercam sa vedem toate laturile acestei chestiuni. Fetisizarea trecutului pentru scopuri politice prezente constituie o eroare majora. Monarhia a fost benefica Romaniei, insa nu au fost vremuri in care curgea lapte si miere.

George Damian


Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page