Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Eugen Tomac, în dialog cu jurnalistii de la EVZ


Eugen Tomac: "Nu putem accepta ca romanii sa fie dispretuiti in Transnistria"

Secretarul de stat pentru romanii de pretutindeni, Eugen Tomac, spune, intr-un interviu pentru EVZ, ca este nevoie de mai mult curaj pentru apararea intereselor conationalilor nostri.
Eugen Tomac ii indeamna pe romanii de peste hotare sa vina intr-un numar cat mai mare la vot, in 2012 Sursa: AGERPRES
Situatia lucratorului roman de peste hotare si proiectul de lege privind votul prin corespondenta s-au numarat printre temele dezbatute la Forumul Romanilor de Pretutindeni, organizat la Bucuresti, in perioada 30 septembrie - 1 octombrie.
Secretarul de stat Eugen Tomac este convins ca votul prin corespondenta va obliga clasa politica "sa serveasca poporul roman".

EVZ: Ati organizat recent, la Bucuresti, Forumul Romanilor de Pretutindeni. Care au fost concluziile dezbaterilor la care au fost prezenti reprezentanti ai societatii civile si ai asociatiilor romanilor din afara granitelor tarii?

Eugen Tomac: As incepe prin a spune ca prin aceasta actiune am urmarit sa punem in evidenta cateva aspecte importante ce tin de relatia statului roman cu romanii aflati peste hotare. In primul rand, vreau sa mentionez ca avem doua categorii de romani si aici ma refer la romanii plecati din tara, care formeaza diaspora traditionala si la romanii care locuiesc in vecinatatea imediata: Basarabia, nordul Bucovinei sau sudul Basarabiei, valea Timocului, romanii din Ungaria, Bulgaria. Acestia nu mai trebuie confundati cu cetatenii romani plecati din tara, deoarece majoritatea nu sunt cetateni romani si se afla in acele tinuturi de cand exista poporul roman.
Desigur, am discutat in cadrul Forumului Romanilor de Pretutindeni despre situatia lucratorului roman peste hotare, despre drepturile pe care le au cetatenii nostri in statele UE. As aminti aici faptul ca, recent, Ministerul Muncii a lansat o linie telefonica gratuita, unde romanii din Spania pot alerta autoritatile romane, in cazul in care exista excese in ceea ce priveste statutul lor pe piata fortei de munca. In Spania avem oficial peste 900.000 de romani. Am mai discutat despre proiecte comune pe care vrem sa le promovam in comunitatile romanesti, precum instituirea Zilei Limbii Romane, serbata in prezent doar in Republica Moldova, la 31 august.
Am prezentat si dezbatut proiectul de lege privind votul prin corespondenta, care urmareste inlesnirea accesului la vot pentru un numar cat mai mare de cetateni romani. Realitatea ne impune sa adoptam aceasta lege, pentru ca avem peste 4 milioane de cetateni romani peste hotarele Romaniei. Cand am intrat in Uniunea Europeana, am stiut ca o parte dintre romani vor pleca in alte state pentru un loc de munca mai bine platit. Acum solutia este simpla. Ei sunt parte a societatii romanesti, resursele pe care le obtin le investesc in tara, deci statul are obligatia de a le crea conditii, astfel incat si ei sa poata decide viitorul tarii lor. O societate democratica aflata in continua miscare nu are dreptul sa ramana indiferenta fata de proprii cetateni.
Ultimul document prezentat este Strategia nationala pentru romanii de pretutindeni, document elaborat de Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni, in colaborare cu alte institutii cu atributii in domeniu, precum Administratia Prezidentiala, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) sau Ministerul Educatiei.

La ce se refera, concret, Strategia nationala pentru romanii de pretutindeni?

Nu mai este o noutate faptul ca, de doi ani la rand, statul roman ofera 5.000 de locuri in institutiile de invatamant pentru tinerii din Republica Moldova. Aici e meritul, in primul rand, al Ministerului Educatiei si cred ca trebuie sa continuam acest proces, tinerii basarabeni merita o soarta mai buna.
Referitor la strategie, fac precizarea ca acest document traseaza foarte clar obiectivele pe care le are statul roman in relatia cu romanii de pretutindeni pana in 2020. Trebuie sa spun de fapt, ca domnul presedinte Traian Basescu a propus, inca din 2007, atunci cand a fost adoptata legea privind sprijinul romanilor de pretutindeni, ca institutiile cu atributii in relatia cu romanii de peste hotare sa fie comasate, deoarece avem nevoie de o actiune unitara peste hotare.
Dupa adoptarea strategiei, le vom putea spune mult mai transant unor lideri ai aromanilor din Romania ca nu se mai pot juca cu destinul a milioane de aromani care se afla peste hotare. Ar trebui sa demonstreze ca sunt cetateni loiali ai Romaniei, nu sa promoveze un concept antiromanesc care nu are decat interesul de a diviza si mai mult poporul roman.
Strategia urmareste, in primul rand, dinamizarea acestei relatii romano- romana, coordonarea tuturor institutiilor statului cu atributii in domeniu si stabilirea unor directii de actiune ce vor urmari protejarea romanilor, indiferent unde se afla. Avem nevoie de mai mult curaj in a ne apara interesele. Nu putem accepta ca romanii sa fie tratati cu dispret in Transnistria doar pentru ca s-au nascut acolo si poarta in suflet alte valori decat cei care in mod ilegal administreaza destinul acestui tinut. Proiectul de strategie a fost supus dezbaterii publice si va fi adoptat pana la sfarsitul acestui an.

De ce credeti ca este atat de important ca romanii din afara granitelor sa se prezinte la vot, in 2012, indiferent de cum voteaza?

As incepe prin a va spune ca eu sunt unul dintre romanii nascuti intr-o comunitate romaneasca, intr-o localitate situata la cativa kilometri de frontiera romano-ucraineana, langa Ismail, comuna Babele, localitate in care s-a nascut si maresalul Alexandru Averescu. Spun asta pentru ca eu nu am nicio vina ca nu m-am nascut la Tulcea sau Pitesti, la fel cum nu au nicio vina romanii din Vaslui sau Turda care au ales sa plece din tara pentru a-si gasi un alt destin in alta tara a UE. Votul prin corespondenta va consolida si mai mult comunitatea romaneasca si va obliga clasa politca sa serveasca poporul roman, nu interesele unor grupuri politice lipsite de viziune.
Sunt uimit cum unii lideri politici se incranceneaza si isi varsa cu ura neputinta lor asupra romanilor aflati astazi, din diferite ratiuni, peste granita. Cum poate dl. Crin Antonescu sa spuna ca basarabenii nu pot vota pentru ca nu platesc impozite, cine poate avea incredere intr-un asemenea personaj politic, care este si absolvent de Istorie? Un candidat la functia de sef al statului roman nu poate sa-si urasca propriul popor, natiunea este deasupra politicului, trebuie sa avem anumite limite.
In Partidul Social Democrat este si mai neclara situatia. Afirma ca sunt de acord ca romanii din afara sa voteze, insa presedintele PSD, Victor Ponta, declara ca isi va da demisia daca votul prin corespondenta este adoptat.
Eu ii indemn pe romani sa se prezinte intr-un numar cat mai mare la vot pentru a obliga partidele poltice sa nu-i mai ignore si sunt convins ca, daca votul prin corespondenta va fi adoptat, peste doua milioane de romani vor vota pentru ca Romania sa devina si mai puternica, pentru ca este si tara lor.

Criza se resimte la nivelul departamentului pe care il conduceti? Cati bani s-au alocat anul acesta pentru programele destinate pastrarii identitatii etnice, lingvistice, culturale si religioase a comunitatii romanesti din afara granitelor? S-au facut restructurari?

Departamentul a primit anul acesta un buget in valoare de 6 milioane lei, aproximativ 1,4 mil. Euro. In comparatie cu anii anteriori, este un buget mult mai mic. Am incercat sa ne adaptam perioadei dificile pe care o traversam si sa gasim noi solutii pentru ca resursele pe care le avem sa le putem orienta catre cat mai multe comunitati romanesti. In acest sens, am imbunatatit sistemul de finantare, am impartit bugetul pentru patru programe de finantare. Sunt patru domenii de interes: educatie, media, cultura si spiritualitate.
Finantarile sunt realizate pe baza de proiect, iar beneficiari sunt asociatiile si institutiile preocupate de pastrarea identitatii romanesti peste hotare. Pentru a va raspunde exact intrebarii, toti banii au fost alocati pentru activitati ce vizeaza pastrarea identitatii romanesti.

Catre ce proiecte s-au dus acesti bani?

Bugetul nostru a scazut in fiecare an, datorita crizei. Anul trecut am primit 7,5 milioane pentru finantarea proiectelor, anul acesta doar 6 milioane. Este adevarat ca am mai primit suplimentar fata de bugetul initial, din fondul de rezerva al guvernului, bani pentru doua proiecte concrete.
Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni (DRP) a oferit sprijinul necesar pentru ca toti elevii din R. Moldova, incepand cu acest an scolar, sa poata studia dupa manualele de istoria romanilor. Acest fapt s-a realizat pentru ca DRP a finantat reeditarea manualelor de istoria romanilor pentru toate scolile.Un alt obiectiv important pe care l-am realizat impreuna cu Societatea Romana de Radio este infiintarea postului de radio “Arena FM" la Chisinau, care retransmite programele Radio Romania Actualitati in R. Moldova.
Avem periodic o serie de evenimente in comunitatile romanesti din UE, sustinem foarte multe proiecte educationale, incepand din Grecia, pana in Portugalia. Organizam in Italia si Spania conferinte pe teme de actualitate. In aceasta toamna vom avea doua asemenea evenimente, la Catania, in Italia si la Barcelona, in Spania, unde vom organiza conferinta "sanse egale intr-o Europa unita", actiune devenita deja traditionala pentru romanii din aceste state.
Recent, am lansat un nou program - "Descopera Romania" - la care au participat peste 400 de romani din ValeaTimocului. Dupa ce l-am organizat pentru romanii din nordul Bucovinei, el va fi extins si pentru romanii din Ungaria si Sudul Basarabiei.
Incurajam actiuni bune, realizate cu minimum de resurse. Un alt exemplu este Forumul Romanilor de Pretutindeni, pentru care am avut alocati aproximativ 35 000 de euro si au participat peste 400 de romani din intreaga lume.

In vara a avut loc sfintirea primei biserici romanesti din Ucraina), eveniment care a fost mediatizat mai mult din cauza incidentului legat de retinerea unor autocare romanesti, inclusiv cu ziaristi, la granita. Urmeaza sa fie sfintite si alte lacase de cult pe teritoriul Ucrainei sau in alte tari unde exista comunitati romanesti?

Este regretabil incidentul din aceasta vara, cand s-a sfintit biserica de la Camasovca (Hagi-Curda). Noi am sustinut constructia bisericii "Sfintii Apostoli Petru si Pavel" pentru ca romanii din aceasta localitate au ramas, in 1979, fara una dintre cele mai frumoase biserici din aceasta zona. Biserica, construita in a doua jumatate a secolului al XIX-lea cu binecuvantarea Episcopului "Dunarii de Jos", Melchisedec Stefanescu, a fost dinamitata de sovietici pentru ca reprezenta un centru de spiritualitate si demnitate romaneasca. Noi n-am facut decat sa raspundem solicitarii romanilor din aceasta localitate.
Duminica, 9 octombrie, am fost la Most, in Cehia, unde Preafericitul Parinte Patriarh Daniel, impreuna cu Preafericitul Mitropolit Krystof al Cehiei si Slovaciei au sfintit biserica cu hramul "Inaltarea Domnului" si "Sfantul Mucenic Valentin", ctitorita cu sprijinul DRP si al Patriarhiei Romane. Este prima biserica romaneasca din Cehia si a fost ridicata in memoria celor 66 000 de ostasi romani care au cazut pe campul de lupta in cel de al doilea Razboi Mondial pentru eliberarea fostei Cehoslovacii.
Am sustinut mai multe constructii de biserici in R. Moldova, am sprijinit si vom continua sa sprijinim construirea unei catedrale romanesti la Madrid. Romanii au nevoie de biserica peste hotare, aici se simt in siguranta, in biserica se pot intalni cu Dumnezeu in limba romana.

CARIERA

De la istorie la diplomatie

Eugen Tomac este absolcent al Facultatii de Istorie din cadrul Universitatii Bucuresti. In prezent este doctorand al aceleiasi facultati. In ianuarie 2009, a fost numit secretar de stat pentru relatiile cu romanii de pretutindeni, in Ministerul Afacerilor Externe. Ca urmare a infiintarii Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni, institutie cu personalitate juridica in cadrul aparatului de lucru al primuluiministru Emil Boc, Eugen Tomac a fost numit secretar de stat pentru romanii de pretutindeni la data de 26 ianuarie 2010.

"O societate democratica aflata in continua miscare nu poate ramane indiferenta fata de cetatenii sai.“
EUGEN TOMAC, secretar de stat


Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page