Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Sfârsit de capitol


Recent, in contextul in care Romania este marcata de profunde si interminabile neintelegeri si confruntari violente intre diverse clanuri, care isi zic partide politice, aflate intr-un crunt si nejustificat razboi, pe care il simtim in viata noastra de zi cu zi, opinia publica a aflat, in marea ei majoritate, cu tristete si parere de rau despre trecerea la cele vesnice, la varsta venerabila de 94 de ani, a lui Ion DIACONESCU, unul dintre ultimii venerabili politicieni simbol ai unui partid politic aflat demult la periferia scenei politice romanesti .
Nu l-am cunoscut personal pe cel disparut, dar in anii ’90, pe cand dansul era presedinte al Camerei Deputatilor, l-am intalnit, tot cu un prilej trist, respectiv la inmormantarea marelui patriot Ion RATIU, in opinia mea, cel mai stralucit om politic post-decembrist. Intr-un februarie extrem de geros, Ion DIACONESCU, Victor CIORBEA, Ministrul Agriculturii de pe atunci, Ion MURESAN, dar si presedintele de atunci al F.P.S. , au venit la Campia Turzii, cu nepermis de mare intarziere, mult dupa inceperea slujbei la nefericitul eveniment. Aflandu-ma intamplator in apropierea locului pe unde treceau spre catafalc, mi-am exprimat in termeni decenti, dar duri nemultumirea pentru faptul ca deranjau slujba. Ion DIACONESCU, care era in fruntea delegatiei P.N.T.C.D.-iste s-a uitat spre mine si a rostit, cu decenta, un „Ne pare rau, va rugam sa ne iertati!”. La randul sau, Victor CIORBEA, care era foarte aproape de locul in care ma aflam, a venit spre mine, mi-a intins mana, chiar daca nu ma cunostea, a rostit „Dumnezeu sa-l ierte!”, si si-a plecat capul in semn ca ii era rusine de gestul care ii descalifica pe taranisti pentru sicanele pe care i le faceau lui Ion RATIU si in momentul despartirii sale de aceasta lume.
L-am urmarit, insa, de multe ori in anii ce au urmat, la aparitiile sale televizate pe Ion DIACONESCU, care fusese, inainte de 1944, coleg de partid cu unul dintre bunicii mei. Si chiar daca, din punct de vedere politic, nu ne apropia nimic, nu puteam sa nu remarc tinuta cu totul speciala, eleganta, demna si inteligenta a acestui barbat de stat, sobru si elegant, intotdeauna rational, realist si profund cunoscator al chestiunilor aflate in dezbatere. Spre deosebire de marea majoritate a emanatilor post-decembristi, Ion DIACONESCU a stiut sa-si pastreze demnitatea si prin faptul ca, indiferent de pozitiile detinute de el in noile structuri de putere, nu s-a preocupat nici de propria lui capatuiala, nici de cea a rudelor, verisorilor sau nepoatelor, asa cum, din pacate, auzim frecvent ca se intampla in ultimii ani. Chiar daca acesta ar fi singurul lui merit in perioada scurta in care s-a aflat in prim-planul vietii politice romanesti si totusi ar merita cu prisosinta respectul si recunostinta depline ale posteritatii. Numai ca meritele lui personale sunt mult mai numeroase si mai valoroase, iar despre ele se va vorbi cu siguranta pe indelete, atunci cand va veni momentul potrivit, pentru ca, in contextul vietii politice a ultimelor doua decenii, Ion DIACONESCU s-a remarcat prin calitatile si consecventa cu care a urmarit slujirea exclusiva si cu orice pres a natiei sale, a intereselor poporului roman.
Cu siguranta ca plecarea lui dintre noi ne lasa mult mai saraci intr-o perioada in care decenta si bunul simt ar fi esentiale pentru scoaterea tarii din marasmul in care a adus-o politica ultimilor 20 de ani. Ca recunoastem sau nu, prin moartea sa se incheie un capitol important din istoria poporului roman, iar in contextul atat de framantat si de tulbure in care se afla tara in momentul de fata, ne intrebam, pe buna dreptate, ce sanse mai exista pentru a fi ferita tara de distrugerea si de dezastrele la care par sa o condamne incompetenta si necinstea celor care ar trebui sa o slujeasca, nu s-o jefuiasca si saraceasca. Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca!

Dr. Dan BRUDASCU

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page