Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

ATUNCI CÂND MOARTEA ESTE DOAR VÂRFUL AISBERGULUI...

 „Chauncey Hardy, 23 de ani, baschetbalist al universitatii americane Sacred Heart din Connecticut, plecat sa isi caute gloria sportiva in orasul Giurgiu, din sudul Romaniei, a fost ucis intr-o altercatie in discoteca, de fani ai echipei Dinamo Bucuresti, formatie pe care Chauncey tocmai o invinsese, intr-un moment in care sarbatorea aceasta victorie alaturi de coechipierii sai.” Este parerea gazetarilor italieni de la Il Messagero.
     Un tanar ciocolatiu, slabut si nici macar atat de inalt cum ne-au obisnuit americanii de culoare care baga „cosuri”, printre drogati, la fiecare colt de ghetou american, fusese cel mai bun jucator in meciul  - „de infarct!” - de sambata seara, pe care echipa CSs Giurgiu l-a castigat, in prelungiri, cu Dinamo Bucuresti, cu scorul de 91-86. Americanul inscrisese 22 de puncte (exact numarul de pe tricoul sau!), aflandu-se pe teren tot meciul. 
„Orasul Giurgiu este pe malul Dunarii, la granita cu Bulgaria, si unit cu orasul bulgar Ruse de un pod numit «Podul Prieteniei». Se poate muri la 23 de ani pentru trei puncte - ce lume este aceasta?” – se intreaba italienii de la Il Messagero. Uite ca se poate!
         Tanarul a murit pentru ca si-a pus sapca in pletele unei tinere, in timp ce dansa in discoteca din Giurgiu. Gestul i-a fost fatal. Insotitorul fetei, un rom beat, i-a tras un pumn in fata, sportivul s-a dezechilibrat, a cazut si s-a lovit la cap. A zacut pe jos vreme de un sfert de  ora, fara ca cineva sa incerce sa-l ajute sa se ridice, desi presupun ca trupul lui incomoda petrecaretii. Ori poate acestia au incercat sa-l ridice si nu au reusit? L-or fi impins doar la o parte, tarandu-l si stergand amprentele - daca or fi fost -,  ca sa nu se „murdareasca” de sange? Sau poate nu a curs nicio picatura, leziunea fiind doar interna si fatala? Putem face orice supozitii, intrucat, ca prin minune, camerele de supraveghere nu erau bagate in priza si, in plus, evident, nimeni dintre cei prezenti nu-si aminteste nimic!!!. Un accident. O cearta pentru o fata. Aceasta-i varianta pentru politie, presa si public. „Intrucat victima nu cunostea limba romana, nu a inteles reprosurile martorului (aflat in stare de ebrietate-n.r.), motiv pentru care a intervenit si inculpatul Ionut Tanasoaia”, spune procuror criminalist Aurel Soare, care se ocupa de caz.
        Intr-un comunicat al Politiei Judetene Giurgiu se arata ca, in noaptea de sambata spre duminica, in jurul orei 4, un coechipier al baschetbalistului l-a gasit pe acesta cazut in zona ringului de dans, in stare de inconstienta.           „Ancheta este in plina desfasurare. (...) A fost ridicat si aparatul de stocare a imaginilor, constatandu-se ca acesta nu functioneaza din luna iunie, dar, oricum, acestea nu ne puteau ajuta in ancheta, avand in vedere amplasamentul camerelor de luat vederi” - a declarat comisar Catalin Georgescu, adjunctul Serviciului de Investigatii Criminale din cadrul Inspectoratului Judetean de Politie Giurgiu, lasandu-ne sa intelegem ca ele, camerele, nu erau orientate spre... ringul de dans! Unii localnici care frecventeaza barul de noapte il contrazic, insa, afirmand ca sistemul de supraveghere a functionat de fiecare data, fiind surprinsi ca tocmai in seara respectiva camerele nu au inregistrat conflictul! In plus, membrii pazei de la clubul Emotione le-au spus celor de la SMURD ca americanul era beat, si de aceea a cazut, incercand sa-i acopere pe cei din clanul Butoane.
De aici – gafa impardonabila de mal praxis:  diagnosticul gresit pus de medicii de la Spitalul Judetean Giurgiu, suspect de... comozi pentru a face minime investigatii, luand de bune povestile: „Au fost suspiciuni de coma alcoolica in cazul lui Hardy Chauncey”. Nu au avut minima curiozitate de a-i masura alcoolemia sau de a-l examina cu un computer tomograf, desi avea ditamai vanataia pe fata. I-au pus perfuzii si... au asteptat sa se trezeasca. Mai lipseau zeama de varza si prisnitele cu felii de cartofi cruzi. Halal competenta! Abia dupa patru ore (!) pretioase pentru viata baiatului, pierdute inutil, timp in care o interventie pe creier ar fi fost salvatoare, au realizat ca baschetbalistul se afla „in stare comatoasa”. Speriati, medicii din Giurgiu au decis sa trimita pacientul la spitalul Bagdasar-Arseni, din Capitala, unde, in sfarsit, a fost operat la cap. Prea tarziu, insa! La scurt timp dupa ce a iesit din sala operatie, sportivul a intrat in stop cardiorespirator si s-a stins din viata.
In toata aceasta poveste, oficial, apare un singur suspect, arestat dupa ce s-a predat din proprie initiativa: George Ionut Tanasoaia, in varsta de 25 de ani. Surse apropiate anchetei au precizat ca acesta, care singur se autointituleaza, pe Facebook, „Gypsy-Gypsanu”, face parte dintr-un clan de romi mai putin cunoscut pe plan local. Localnicii mai spun ca, in noaptea in care a avut loc scandalul, el a stat la masa, in club, alaturi de baietii lui „Butoane”, cel mai cunoscut infractor din Giurgiu.
Cine este „Butoane”? Ei, bine, nimeni altul decat un apropiat al primarului - spun surse anonime -, aflat la un pas de a primi distinctia de „Cetatean de onoare” al orasului Giurgiu, ca rasplata pentru construirea unui sens giratoriu in buricul targului. „Cei mai cunoscuti si temuti interlopi din Giurgiu sunt membrii clanului «Butoane», porecla atribuita liderului acestuia, Octavian Grecu (n.n. – desi seful Politiei locale a muncipiului afirma ca „pe raza orasului Giurgiu nu exista clanuri, nici grupari mafiote, ci doar o familie mai numeroasa”!!!). Mai multe persoane sustin ca, ieri-dimineata (n.n. – sambata spre duminica), cativa dintre oamenii lui Butoane se aflau in clubul Emotione, acolo unde baschetbalistul american Chauncey Hardy a fost batut crunt.” Chiar daca, pana in acest moment, Politia giurgiuveana sustine ca principalul suspect nu are legaturi cu lumea interlopa din Giurgiu, alte surse afirma ca, de fapt, cel care i-ar fi aplicat lovitura care l-a pus la pamant pe sportiv ar fi unul dintre oamenii lui „Butoane” si ca unul dintre baietii interlopului s-ar fi numarat printre agresori.
Asadar... „Butoane”, „File”, „Tamango” – trei clanuri mafiote giurgiuvene invizibile si inexistente pentru subordonatii domnului ministru Igas. si nu sunt singurele, evident. Masini luxoase, de zeci de mii de euro, vile impozante si afaceri „infloritoare”, aceasta este viata membrilor clanurilor care-si fac veacul in Giurgiu. „De peste zece ani, clanul «Butoane» este cel care domina lumea interlopa din Giurgiu, ocupandu-se in principal cu camataria, jocurile de noroc – in special barbut – taxe de protectie, recuperari si proxenetism. Liderul gruparii detine o spalatorie pe soseaua Alexandriei din Giurgiu si ar conduce din umbra o firma de asfaltare.”
     Giurgiu - oras de granita, unde se invart bani multi, marfuri din Turcia si Bulgaria. „O vama nu prea curata” – observa jurnalistul Tudor Octavian. Cum de acolo nu s-au facut controale, ca prin alte vami? Se poate concluziona, deci, ca, nici aici, Statul nu functioneaza sau functioneaza dupa principii ce nu mai au nimic in comun cu legea si cu protectia cetateanului roman.Triumfa principiul impunitatii si frica oamenilor simpli de a deschide gura. Lasitatea se intinde ca o pecingine, ca o umbra fetida, si aici, ca peste mai toate orasele  Romaniei.
        Alta lovitura de teatru: in urma autopsiei, s-a constatat ca sportivul american ucis nu consumase alcool sau substante interzise. De fapt, chiar sa fi vrut, nici nu ar fi avut timp sa se imbete. Americanii, mai ales sportivii, au un regim mult mai strict de viata. Nu prea beau. Dupa meci, membrii echipei servisera cina, iar Hardy si inca cinci coechipieri, dorind sa se relaxeze, abia tarziu intrasera in clubul acela nenorocit. Constatarea a fost comunicata presei de de domna Carmen Tocala, presedinta Federatiei Romane de Baschet, tulburata de discutia cu mama tanarului, „resemnata si impacata”, intr-un fel, cu mandria  ca fiul ei a ramas demn pana in ultima clipa a vietii. Era muncitor si talentat, tocmai trimisese acasa, celor trei femei pe care le intretinea din baschet (mama si doua surori), 900 de euro castigati in luna trecuta. Fugise de mizeria si drogurile periferiilor americane, muncind zi si noapte pentru a-si schimba viata... prin sport. Aproape reusise... Aproape... Daca nu i-ar fi schimbat destinul haita interlopilor – caci se pare ca au fost mai multi, atacatori. Nu stim, inca, pe cine, pe cine protejeaza! De fapt, stim, dar trebuie dovezi.
         Mai e ceva: totusi,  „cherchez la femme! Dintre multele relatari, una, care schimba datele problemei, mi-a atras atentia: „sase componenti ai echipei de baschet din Giurgiu sarbatoreau, la Emotione, victoria cu Dinamo. Erau acolo Hardy, inca un baschetbalist american, unul sarb si trei romani. In jurul orei 2,30, Hardy s-a ridicat de la masa sportivilor si s-a dus la o alta masa, unde era o fata singura. In timp ce vorbea cu ea, a fost lovit de Tanasoaia. Pumnul a fost atat de puternic, incat americanul a fost rasturnat, cu tot cu canapeaua pe care statea, si s-a lovit la cap, dar a ramas nemiscat.” Deci omul  a fost atacat atand pe o canapea, nu pe ring!De aici s-ar putea strange amprente. Daca… s-ar vrea si s-ar cauta, daca acea canapea mai exista… si… unde-i fata? Cine-i fata? O putana oarecare, iesita „la produs”, ori vreo beizadea al carei nume nu trebuie amestecat? stim cu certitudine ca nu e nici Maica Tereza, nici Sfanta Filofteia. Gestul care l-a fi iritat pe romul beat nu era nici vulgar, nici provocator: in timpul unui dans, nici macar sentimental – dupa cum s-a vazut ulterior pe niste casete (totusi !), americanul i-a pus fetei pe cap sapca lui. O joaca inofensiva, de copii.
Pe de alta parte, in mod straniu, imeni nu ia in calcul ipoteza ca in clubul acela s-ar fi putut afla si suporteri ai echipei invinse. CSs Giurgiu o batuse pe Dinamo intr-un meci dramatic. Chauncey – capitanul ucis – marcase, el singur, 22 de goluri. Era eroul serii, dar si inamicul nr.1. Poate a fost urmarit, iar Tanasoaia scoate acum castanele din foc pentru altii, probabil ... nu gratuit. De fapt, managerul clubului de baschet la care a jucat Chauncey nu-l acuza numai pe suspectul de crima, ci si pe avocatul acestuia, despre care sustine ca ar fi implicat in mai multe infractiuni.
„Huffington Post” il citeaza pe Dave Bike, antrenorul echipei americane la care a activat Chauncey inaintea sosirii la Giurgiu. Selectionerul sustine ca moartea tanarului este o tragedie care trece dincolo de barierele terenului de baschet. Jurnalistii CBS Sports spun ca moartea jucatorului a fost pentru ei „o veste incredibil de trista” si transmit condoleante rudelor lui Chauncey. Vestea nu a fost ignorata nici de francezii de la „L'Equipe”, care a publicat povestea mortii sub titlul „Un jucator american decedat”. Publicatia „Marca” a scris, la randul sau: „Un jucator american din campionatul Romaniei moare dupa o bataie in bar”. Ziarul mentioneaza si ca expertii il vedeau pe Chauncey Hardy ca un baschetbalist de un nivel „suficient pentru a triumfa in Europa.”
Colegii si prietenii sportivului au ramas tarziu, in noapte, in Sala Sporturilor din Giurgiu, pentru a aprinde o lumanare, rostind rugaciuni si cantandu-i lui Chauncey pentru ultima data. Ambasada SUA la Bucuresti a transmis familiei baschetbalistului condoleante si a precizat ca nu va face alte comentarii din respect fata de dreptul la intimitate a familiei celui decedat.
 Ar fi fost de dorit ca ministrul-cantaret al Internelor sa-si fi deplasat ilustra persoana la Giurgiu, impulsionandu-i pe cei de acolo sa-si faca datoria, in ciuda presiunilor si a „protectiei” exercitate de, pare-se, primarul instalat cu ajutorul celebrului „Butoane”. Nu stiu daca asa stau lucrurile, in tot cazul tot mai multe voci sustin ideea. In fond, punand in succesiunea reala faptele, ucigasii au fost mai multi:  violenta caracteristica primitivismului care domina cloaca aceia plina de bani (in cardasie, dupa cum s-a putut vedea cu „alesi” de prin Parlamentul acesta jalnic), indiferenta martorilor – mai mult ca sigur beti, la acele ore „mici” (fiindca, din pacate, cei mai multi dintre romani, mai ales in ultima vreme, confunda distractia cu „uscarea” butoaielor), dar si incompetenta flagranta a gestului medical, data fiind fragilitatea unui sistem abandonat constant de cei mai buni reprezentanti ai sai, care iau calea bejaniei, salvand cu precadere tocmai vietile celor care ne arata cu degetul ca fiind cel mai periculos popor din Europa: hoti, talhari, cersetori, violatori, curve si asasini.
Inevitabil, moartea tanarului sportiv american ne trimite cu gandul la tragedia de la Veszprem, cand handbalistul Marian Cozma a fost ucis, in conditii asemanatoare, de  o gasca de tigani internationali. Numai ca, atunci, ungurii s-au dovedit mai barbati, au demonstrat ca, la ei, intr-adevar, nimeni nu e mai presus de lege. Ori, poate  ca ucigasii lui Cozma  nu erau sprijiniti de mafioti! „Intr-un caz la fel de tragic – spunea Victor Ponta – Ungaria a demonstrat ca are politie si are justitie. Eu am vorbit aseara cu fosti colegi de-ai mei de acolo, toata lumea este foarte speriata, sunt absolut convinsi ca lucrurile se musamalizeaza, pentru ca si politia este speriata de grupul de interlopi implicat in uciderea acelui biet tanar. Fac un apel nepolitic catre politistii din Giurgiu, catre politia din Giurgiu, sa-i pedepseasca pe toti cei implicati in aceste fapte abominabile, sa nu se teama de niciun fel de grup interlop”, a mai spus politicianul.
         De acord. Asa ar trebui sa se intample! Asteptam „minunea”!
         Dincolo de tragedia umana in sine, uciderea tanarului american, de catre mereu acelasi tip de jigodii, arunca o pata nemeritata pe obrazul tarii, anatemizand nedrept sportul romanesc si pe romani. Dumnezeu sa-l ierte pe Chauncey si sa-l aseze intre dreptii Sai, iar noua sa ne ierte prostia si neputintele! Poate ca mamaliga aceea traditionala, care nu explodeaza, ar trebui „condimentata” din nou. Daca altfel nu se poate...

MARIANA CRISTESCU

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page