Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Acasa, din nou acasa

"Imi era parca frica sa calc pe pietre, pentru ca nu cumva ceva sa se miste si sa se schimbe. Chiar in ziua sosirii ne-am dus la stadion. Sanyi-bacsi era acolo, ca intotdeauna. Cand ne-a vazut n-a putut scoate nici un cuvant. A stat asa, vreo trei minute in sir. Nici nu clipea, apoi, la fel de mut, s-a indreptat spre un dulap.

A deschis cu cheia si a tras de un sertar mare, ca de dulap. Si, cu aceleasi miscari de robot, a scos 11 tricouri alb-negru, asezate cu grija unul peste celalalt. Abia dupa ce le-a pus pe masa si le-a netezit de cateva ori, i-am auzit glasul: Le-am pastrat pentru voi aproape cinci ani. Stiam ca o sa veniti. Nimeni n-a mai scos o vorba. Mi-am holbat ochii ca sa nu plang si am cautat in garderoba tricoul cu numarul 5. Era tricoul meu. In timp ce il trageam pe cap, am zabovit, cautandu-i gura ca sa il pot saruta pe dinauntru" ... asa descrie Doctorul Mircea Luca intoarcerea acasa, la Cluj (Pasajul apare in volumul 2 din incantatoarea carte "Agora U" a profesorului Gheorghe Bodea, un mare spirit ce traieste si respira doar in alb si negru).

Acum 67 de ani, pe 11 octombrie 1944 Clujul era eliberat de sub dominatia hortista. La doar cateva luni bune, pe 26 iulie 1945, "U" se intorcea acasa din bejenia de la Sibiu.

Copilaria unora, adolescenta altora, studentia multora si bucuria si suspinul, de prea multe ori generat de tristetea profunda a tuturor celor care au crescut, trait si imbatranit langa un Simbol. Unul al Transilvaniei si al Romaniei deopotriva, un simbol ce vine din aspiratiile intelectualitatii, al grupurilor, asociatilor si societatilor studentilor romani de la Cluj, Viena, Budapesta sau Praga, asta este "U". Un club cu totul si cu totul special, un club simbol, un club care, chiar daca nu a avut inca neaparat succese impresionante pe plan sportiv, a reusit sa imprime o stare de spirit si sa reprezinte crezul si sufletul a zeci si sute de mii de ardeleni si nu numai. 1919-2011, 92 de ani de istorie si o revenire acasa, in locul traditional, dupa 3 ani de bejenie, la inceput mai aproape, apoi mult prea departe de "Parcul Central".

La Alba, Bistrita, Medias si in primul an pe "Clujana", "U" a continuat sa creeze emulatie astfel incat toata aceasta peregrinare prin Transilvania s-a transformat pana la urma intr-o redesteptare a spiritului Universitatii la nivel regional. Da, a fost greu cu precadere pentru suporteri, a fost greu pentru jucatori si pentru finantator, dar, cu toate acestea, "U" a fost acasa si pe "Cetate", si pe "Gaz-Metan". Acum insa, astazi, la fel ca pe 26 iulie 1945 "U" se intoarce acasa, se intoarce pe un stadion uluitor, un stadion pe care in urma cu 3-4 ani nu aveam macar curajul sa il visam. Ca sa nu mai vorbim ca "U" se intoarce acasa de pe locul 2 in Liga I. Ce si-ar putea dori mai mult un iubitor al Universitatii...? Poate doar castigarea unui campionat si a unei Cupe, alaturi de o participare pentru inceput in Europa League si apoi, de ce nu, in Champions League!

Astazi par vise, pot fi de acord cu cei ce nu vor sa se gandeasca exclusiv pozitiv la viitor, dar oare nu optimistii, vizionarii si cei ce nu s-au sfiit sa viseze cu ochii deschisi au fost cei care au dus lumea inainte...? Fara o dorinta nebuna si fara vise puse in practica, nimic nu se poate infaptui intr-o lume unde majoritatea mai mult vorbeste decat face... Acum 2 ani si jumatate tremuram pe Clujana pentru un rezultat bun la Arad la infruntarea dintre FC Bihor si ACU Arad, acum un an visam doar la intoarcerea acasa, de pe batranul stadion Cetate din Alba Iulia. Pana de curand ne rupeam masinile pe infernalul drum dintre Iernut si Tarnaveni pana la Medias. Dar s-a terminat, ne intoarcem acasa! Orasul isi schimba din nou compozitia si la nivel vizual, la nivel de suflet si simtire compozitia sa a fost intotdeauna intr-o proportie covarsitoare in doar doua culori.

Care sunt acelea puteti afla daca veti trece astazi prin Cluj si va veti apropia usor, cu emotie, spre Parcul Mare... acolo, langa Somes, Clujul in alb si negru traieste de mai bine de 90 de ani si astazi incepe o noua tinerete... Am fost alaturi de multi dintre voi, de prea multi poate, neincrezator ca dupa buldozerele care zdrobeau batranele tribune vom asista si la momentul de astazi... Era neincrederea generata de 20 de ani minciuni si promisiuni politicianiste. Poate tocmai de aceea nu am nici cea mai mica problema astazi sa recunosc ca atunci m-am inselat. Desi emotiile si amintirile ma coplesesc in momentul in care scriu acest text, sunt obligat sa recunosc realitatea si sa ma inclin in fata celor doi oameni care au facut posibila, fiecare pe partea lui, aceasta intoarcere acasa, sub auspicii foarte bune. Unul este Florian Walter, care a preluat o echipa din noroi atunci cand nici un milionar al Clujului nu intindea vreo mana spre cel mai puternic brand din acest oras, iar celalalt este Alin Tise, care atunci cand toti ii saream in gat pentru ca a riscat sa bage buldozerul pe "Ion Moina" a mers cu incapatanare inainte scrasnind din dinti pentru un proiect devenit astazi "Bijuteria" Cluj Arena. Ramane sa auzim multi, multi ani de acum inainte din nou "Slava tie, studentie!" si "«U», te iubim cu sufletul!".

Ma bucur ca si atunci cand, copil fiind, veneam cu bunicul si cu unchiul meu de la mai bine de 50 de kilometri doar pentru a vedea Universitatea. O prajitura la Carpati sau pe colt, la cafe-bar-ul Somesul sau un gratar ori un mititel cand am mai crescut la hotel Napoca sau Sportul, urmate de 2 ore de bucurie pe batranul "Moina"... Si asa am trecut multe duminici prin copilaria mea fericita si apoi prin scoala, adolescenta si facultate... Astazi, dupa ce am vazut "Bijuteria" Cluj Arena si m-am uitat in clasament, am doar o singura tristete. Ca nu pot fi insotit ca pe vremuri, de data aceasta ducandu-i eu pe ei, de bunicul meu si unchiul meu, care sunt convin insa ca vor privi de acolo de sus din Ceruri cum "U" se intoarce acasa.

Rares BOGDAN

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page