Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

CONVORBIRE CU PROFESORUL GEORGE ANCA SI PASTORUL CORIN JOHN IZVERNARIU

(Continuare din editia precedenta)

Partea a treia

Ben Todica: Sa dam cuvantul domnului pastor, ca intotdeauna stim ca are un mesaj special pentru noi, pentru astazi, si vom continua cu interviul nostru.

Corin John Izvernariu: As vrea sa raman la ideea domnului profesor, Hristos, care ne-a invatat non-violenta si este cunoscut din paginile Sfintei Scripturi si as vrea sa citesc chiar despre acest lucru. N-am vorbit cu domnul profesor despre tema aceasta dar se potriveste astazi… "Iisus a fost la muntele Maslinilor, dar dis-de-dimineata il vedem din nou in templu si tot norodul a venit la el. El a sezut jos si s-a rugat. Atunci carturarii si fariseii au adus o femeie prinsa in preacurvie, au pus-o in mijlocul norodului si i-au zis lui Iisus: "Invatatorule, aceasta femeie a fost prinsa chiar cand savarsea preacurvia, Moise, in lege, ne-a poruncit sa ucidem cu pietre pe astfel de femei, tu ce zici? " Ii spuneau lucrul acesta ca sa-l ispiteasca si a-l putea invinui, dar Iisus s-a aplecat in jos si scria cu degetul pe pamant. Fiindca ei nu incetau sa-l intrebe, el s-a ridicat si a zis: "Cine dintre voi este fara de pacat sa arunce cu piatra primul", apoi s-a aplecat iara si scria cu degetul pe pamant. Cand au auzit ei cuvintele acestea, s-au simtit mustrati in cugetul lor si au iesit afara unul cate unul, incepand de la cel mai batran pana la cel din urma. si Iisus a ramas singur cu femeia care statea in mijloc. Atunci s-a ridicat si cand n-a mai vazut pe nimeni in afara de femeie, Iisus i-a zis: "Femeie, unde sunt alesii tai, nimeni nu te-a osandit…", "nimeni, Doamne", i-a raspuns ea, si Iisus i-a zis "Nici eu nu te osandesc, du-te, si sa nu mai pacatuiesti". Vreau numai un minut sau doua sa comentez aici pentru ca nu vreau sa iau timpul domnului profesor dar sa vedem grija fata de semeni despre care am vorbit si anterior despre pasul cheie sau grija fata de semeni. Aici ne invata Mantuitorul despre acest lucru ca sa avem grija fata de altii si in lectia trecuta am vorbit despre Iisus cand a abordat femeia samarinteanca a vorbit intr-un mod placut, fara judecata si cu respect. Aici avem un alt exemplu cu femeia care a fost prinsa in adulter si vedem ca oamenii, carturarii, oamenii religiosi vroiau ca sa-l ispiteasca in primul rand pe Mantuitor si apoi sa omoare cu pietre pe aceasta femeie. Sunt cateva lucruri care in text nu le vedem pentru ca vedem ca si carturarii, religiosii au cateodata un caracter hidos, pervers, pentru ca aduce numai femeia in fata, nu-l aduce si pe barbat pentru ca spune ca "am prins-o chiar ce savarseau", si al doilea lucru pe care-l vedem este ca-l cautau sa-l ispiteasca pe Mantuitor, dar vreau sa punctez doar un singur lucru care ne intereseaza pe noi si am vrea sa fim si noi, asa, mustrati in cuget, cand cautam sa aratam cu degetul pe altul. Spune Mantuitorul, si aici introduce ceva Mantuitorul extraordinar, sa dea primul cu piatra cel care nu are pacat, si apoi spune, "nici eu nu te osandesc", dar cine esti tu, cel fara de pacat. Deci daca nici Mantuitorul fara pacat, Dumnezeu adevarat din Dumnzeu adevarat, nu a dat cu piatra, nici noi sa nu ne grabim sa dam cu piatra, ci sa aratam si noi aceeasi dragoste, pe care Mantuitorul a aratat-o fata de noi, si in acest text il vedem pe Dumnezeul adevarat din Dumnezeul adevarat ca ne da o lectie, asa cum l-am auzit si pe domnul profesor, non-violenta, sa nu fim violenti, ci mai degraba sa fim plini de dragoste si sa imbratisam si sa ridicam, sa dam demnitate si sa dam sansa a doua oara celui care este cazut. Multumesc!

B.T.: Multumim si noi, domnule pastor!

Partea a patra

B.T.: Etnologia din Romania si diaspora are ceva de spus in legatura cu tema recunoasterii in antropologia romanilor de aici de la noi din diaspora?

G.A.: Ar fi vorba in 29 iunie acum, peste 2 saptamani, ne vom intalni in legatura cu festivalurile de vara, in special cu Sanzienele, este si ziua lui Eliade in noaptea de Sanziene si a Sfantului Ioan Botezatorul, este singura sarbatoare, sa zicem asa, pagana, recunoscuta de Biserica si cu ocazia asta vin destui etnologi si probabil o sa invit si in plus si am sa incerc sa fac o prezentare inclusiv si a discutiei de aici si a evocarii acestei teme si, ce suntem aici trei, cam facem parte din aceasta idee de recunoastere reciproca a celor de acasa si a celor din Oceanul Pacific, de pe malul Oceanului Pacific, din acest continent. Ce sa spun, sunt impresionat de ce a spus parintele, acum, in literatura bizantina, femeia pacatoasa este inspiratoarea unor mari poeme, iar cu non-violenta lui Iiisus Hristos indienii, chiar …, merg la intoarcerea obrazului, dar eu as vrea sa va cer permisiunea sa ma intorc putin la copii…

B.T.: Chiar va rog, chiar va rog…

G.A.: …Eu am venit cu unele scrieri ale mele, inclusiv in engleza, pentru un festival ‘Poems from Home’ la ‘Wheeler Center’ sub egida Centrului australian de poezie, am avut onoarea sa fiu chiar performerul international venind din tara mea, din Romania si ceilalti poeti, ceilalti performeri fiind australieni, dar din Grecia, din Turcia, din Irlanda etc. si am iesit bine, adica cred ca am fost oarecum recunoscut, ca sa folosesc termenul asta si sa raman intr-un anumit fel…

B.T.: Este un vis pentru noi si ne-ati reprezentat…

G.A.: Da, multumesc, multumesc, stiti despre ce e vorba, am mai fost la mari institutii, la Biblioteca de stat de Victoria, doamna Michelle Wendel (Communications Manager) ne-a fost ghid, sunt bibliotecar, imi fac painea de bibliotecar si am vazut aici ca Melbourne e un oras elegant, un oras intelectual, poate hiperintelectual, intr-un anumit fel si lejer, toate lucrurile merg foarte frumos, as spune si, ca tocmai a vorbit parintele, de marea recunoastere care ar trebui s-o aiba sau din partea careia putem sa avem limba romana, din partea bisericii, a bisericilor, adica si maine eu sper sa fiu convingator pentru cei care vor asculta. A vorbi despre Eminescu in Australia nu e un lucru de colo, de fapt aici sunt eminescologi. Ioan Miclau a scris un poem, oarecum cum e limba si aici, mai arhaica, mai arhaica e de fapt in Basarabia daca o luam asa, a fost Lucian Boz care a scris doua carti despre Eminescu. Dumneavoastra, domnule Todica, aveti in cartea dumneavoastra "Intre doua lumi" o foarte serioasa sustinere a lui Eminescu in conditiile in care el este mortul din debara dupa unii binefacatori ai culturii romane, chiar dominantii… Asa ca, apropo de recunoastere si de societate, nu e numai asta, e vorba si de existenta noastra intelectuala si spirituala propriu-zisa, atata vreme cat avem aceasta constiinta si autorecunoasterea dependentei sau pertinentei existentei noastre sub un arc de divinitate, mie mi se pare evident ca lumea este credincioasa, este bine intentionata si toate lucrurile, pacatele, si femeile pacatoase sunt, cum sa zic, de la Biblie incoace, oricum, cu copii acum, eu as fi vrut sa, eu am in unele poeme, asa, ca o adresare pentru copii cumva.

amintirile mele nu

v-ar interesa de nu

ar fi ale voastre candva

sa va spun ce sa nu

uitati daca vi s-o

mai fi intampland

la noi in oras

pe vremea aceea

nu se invata engleza

totusi limbile straine

desenul muzica

de ce le neglijam

ne tinem impreuna

cum ne intamplam

poate ne si destinam

intoarcere in criminal

nu va voi distra

nici indurera

detinutul cu numele

meu ba al copilului

copii alinierea

incotro cresteti

pe loc busuioc

rime de dans

pelin innegrit

fiare in sfasiere

pareri de educatie

a nu mai invata

mai toti tusiti

la gura neacoperiti

cum ne extindem

sensibilitatea

cuvintelor lungi

daca nu padurea

va salut cum as

compune o poezie din voi

esti verde esti uscata

pe atunci se purta bataia

basca lupta de clasa

si cine-o sa dea de belea

e mantuit zilele astea

de dureroasa adolescenta

cine a se imprieteni

atentie la propria persoana

si mai si la necunoscut

nu va incredeti in proverbe

boacanele ne invata

mediul atat de inconjurator.

Va urma

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page