(Continuare din editia precedenta)
Partea a treia
Ben Todica: Sa dam cuvantul domnului pastor, ca intotdeauna stim ca are un mesaj special pentru noi, pentru astazi, si vom continua cu interviul nostru.
Corin John Izvernariu: As vrea sa raman la ideea domnului profesor, Hristos, care ne-a invatat non-violenta si este cunoscut din paginile Sfintei Scripturi si as vrea sa citesc chiar despre acest lucru. N-am vorbit cu domnul profesor despre tema aceasta dar se potriveste astazi… "Iisus a fost la muntele Maslinilor, dar dis-de-dimineata il vedem din nou in templu si tot norodul a venit la el. El a sezut jos si s-a rugat. Atunci carturarii si fariseii au adus o femeie prinsa in preacurvie, au pus-o in mijlocul norodului si i-au zis lui Iisus: "Invatatorule, aceasta femeie a fost prinsa chiar cand savarsea preacurvia, Moise, in lege, ne-a poruncit sa ucidem cu pietre pe astfel de femei, tu ce zici? " Ii spuneau lucrul acesta ca sa-l ispiteasca si a
l cautau sa-l ispiteasca pe Mantuitor, dar vreau sa punctez doar un singur lucru care ne intereseaza pe noi si am vrea sa fim si noi, asa, mustrati in cuget, cand cautam sa aratam cu degetul pe altul. Spune Mantuitorul, si aici introduce ceva Mantuitorul extraordinar, sa dea primul cu piatra cel care nu are pacat, si apoi spune, "nici eu nu te osandesc", dar cine esti tu, cel fara de pacat. Deci daca nici Mantuitorul fara pacat, Dumnezeu adevarat din Dumnzeu adevarat, nu a dat cu piatra, nici noi sa nu ne grabim sa dam cu piatra, ci sa aratam si noi aceeasi dragoste, pe care Mantuitorul a aratat-o fata de noi, si in acest text il vedem pe Dumnezeul adevarat din Dumnezeul adevarat ca ne da o lectie, asa cum l-am auzit si pe domnul profesor, non-violenta, sa nu fim violenti, ci mai degraba sa fim plini de dragoste si sa imbratisam si sa ridicam, sa dam demnitate si sa dam sansa a doua oara celui care este cazut. Multumesc!
B.T.: Multumim si noi, domnule pastor!
Partea a patra
B.T.: Etnologia din Romania si diaspora are ceva de spus in legatura cu tema recunoasterii in antropologia romanilor de aici de la noi din diaspora?
G.A.: Ar fi vorba in 29 iunie acum, peste 2 saptamani, ne vom intalni in legatura cu festivalurile de vara, in special cu Sanzienele, este si ziua lui Eliade in noaptea de Sanziene si a Sfantului Ioan Botezatorul, este singura sarbatoare, sa zicem asa, pagana, recunoscuta de Biserica si cu ocazia asta vin destui etnologi si probabil o sa invit si in plus si am sa incerc sa fac o prezentare inclusiv si a discutiei de aici si a evocarii acestei teme si, ce suntem aici trei, cam facem parte din aceasta idee de recunoastere reciproca a celor de acasa si a celor din Oceanul Pacific, de pe malul Oceanului Pacific, din acest continent. Ce sa spun, sunt impresionat de ce a spus parintele, acum, in literatura bizantina, femeia pacatoasa este inspiratoarea unor mari poeme, iar cu non-violenta lui Iiisus Hristos indienii, chiar …, merg la intoarcerea obrazului, dar eu as vrea sa va cer permisiunea sa ma intorc putin la copii…
B.T.: Chiar va rog, chiar va rog…
G.A.: …Eu am venit cu unele scrieri ale mele, inclusiv in engleza, pentru un festival ‘Poems from Home’ la ‘Wheeler Center’ sub egida Centrului australian de poezie, am avut onoarea sa fiu chiar performerul international venind din tara mea, din Romania si ceilalti poeti, ceilalti performeri fiind australieni, dar din Grecia, din Turcia, din Irlanda etc. si am iesit bine, adica cred ca am fost oarecum recunoscut, ca sa folosesc termenul asta si sa raman intr-un anumit fel…
B.T.: Este un vis pentru noi si ne-ati reprezentat…
G.A.: Da, multumesc, multumesc, stiti despre ce e vorba, am mai fost la mari institutii, la Biblioteca de stat de Victoria, doamna Michelle Wendel (Communications Manager) ne-a fost ghid, sunt bibliotecar, imi fac painea de bibliotecar si am vazut aici ca Melbourne e un oras elegant, un oras intelectual, poate hiperintelectual, intr-un anumit fel si lejer, toate lucrurile merg foarte frumos, as spune si, ca tocmai a vorbit parintele, de marea recunoastere care ar trebui s-o aiba sau din partea careia putem sa avem limba romana, din partea bisericii, a bisericilor, adica si maine eu sper sa fiu convingator pentru cei care vor asculta. A vorbi despre Eminescu in Australia nu e un lucru de colo, de fapt aici sunt eminescologi. Ioan Miclau a scris un poem, oarecum cum e limba si aici, mai arhaica, mai arhaica e de fapt in Basarabia daca o luam asa, a fost Lucian Boz care a scris doua carti despre Eminescu. Dumneavoastra, domnule Todica, aveti in cartea dumneavoastra "Intre doua lumi" o foarte serioasa sustinere a lui Eminescu in conditiile in care el este mortul din debara dupa unii binefacatori ai culturii romane, chiar dominantii… Asa ca, apropo de recunoastere si de societate, nu e numai asta, e vorba si de existenta noastra intelectuala si spirituala propriu-zisa, atata vreme cat avem aceasta constiinta si autorecunoasterea dependentei sau pertinentei existentei noastre sub un arc de divinitate, mie mi se pare evident ca lumea este credincioasa, este bine intentionata si toate lucrurile, pacatele, si femeile pacatoase sunt, cum sa zic, de la Biblie incoace, oricum, cu copii acum, eu as fi vrut sa, eu am in unele poeme, asa, ca o adresare pentru copii cumva.
amintirile mele nu
v-ar interesa de nu
ar fi ale voastre candva
sa va spun ce sa nu
uitati daca vi s-o
mai fi intampland
la noi in oras
pe vremea aceea
nu se invata engleza
totusi limbile straine
desenul muzica
de ce le neglijam
ne tinem impreuna
cum ne intamplam
poate ne si destinam
intoarcere in criminal
nu va voi distra
nici indurera
detinutul cu numele
meu ba al copilului
copii alinierea
incotro cresteti
pe loc busuioc
rime de dans
pelin innegrit
fiare in sfasiere
pareri de educatie
a nu mai invata
mai toti tusiti
la gura neacoperiti
cum ne extindem
sensibilitatea
cuvintelor lungi
daca nu padurea
va salut cum as
compune o poezie din voi
esti verde esti uscata
pe atunci se purta bataia
basca lupta de clasa
si cine-o sa dea de belea
e mantuit zilele astea
de dureroasa adolescenta
cine a se imprieteni
atentie la propria persoana
si mai si la necunoscut
nu va incredeti in proverbe
boacanele ne invata
mediul atat de inconjurator.
Va urma