Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

PE URMELE ÎNTELEPCIUNII STRAVECHI – MOZI SAU IDEALUL ECHITATII SOCIALE

Octavian LUPU

Am avut ocazia sa citesc mai multe carti si documente privind literatura clasica chineza, in special genul filozofic, si am fost impresionat de varietatea ideilor de valoare pe care am putut sa le identific, multe dintre acestea avand o actualitate ce nu poate fi pusa la indoiala. Din aceasta cauza, am cautat sa va ofer cateva cugetari pline de intelepciune scrise de catre Mozi, un autor ce a trait intre anii 480 – 390 i.Hr. fiind considerat primul filozof adevarat al Chinei cunoscut pana in clipa de fata.

Mozi a fost interesat de arta argumentatiei si dialogului, in acest sens dezvoltand un sistem de analiza si critica a opiniilor contrare, precum si de sustinere a tezelor proprii in cadrul dezbaterilor publice. Desi s-a nascut intr-o familie saraca, totusi tezele sale filozofice sunt de nivel inalt, cu impact asupra ansamblului societatii in mijlocul careia a trait continuand traditia de gandire initiata de catre Confucius.

In acelasi timp, din dorinta de a schimba starea de lucruri a timpului sau, Mozi a organizat o miscare sociala angajata in actiune directa, incluzand chiar si aspecte militare necesare apararii provinciilor si oraselor in fata politicii de expansiune a diferitelor centre de putere ale vremii. Fiind inzestrat cu o charisma puternica, Mozi a reusit sa isi inspire discipolii in a se dedica idealului justitiei sociale pe care el o proclama sub forma unei structuri statale centralizate, organizate si unificate ideologic.

Din punctul de vedere al lui Mozi, o cauza principala a suferintei umanei era datorata diferentelor ideologice dintre oameni si numeroaselor factiuni ce existau in societate, fiecare disputandu-si intaietatea. De aceea, el a criticat aspru sistemul politic si etic al promovarii pe baza de apartenenta la familiile considerate nobile, precum si spiritul de clan, din cauza inerentului spirit partinic in administrarea intereselor societatii.

Mozi considera ca problema etica fundamentala provenea din cauza excesului acestui aspect partinic generator de inechitate la nivel de individ si societate. Prin urmare, scopul principal in contracararea acestui principiu consta in schimbarea si cizelarea comportamentului fata de oameni prin cultivarea controlului dorintelor, dispozitiilor si atitudinilor astfel incat acestea sa reflecte idealul echitatii sociale. Pentru realizarea acestui lucru, Mozi a considerat ca printr-o argumentatie rationala si temeinica se poate realiza motivarea oricarui om in a actiona in conformitate cu principii de gandire superioare, fara a fi necesara folosirea fortei.

Pentru a oferi o ilustratie practica a cugetarii lui Mozi, am preluat mai multe fragmente din scrierile sale pe care le voi expune in continuare. Se va remarca cu usurinta cat de actuale sunt sfaturile sale si cat de bine ar fi ca ele sa fie luate in considerare de catre factorii de raspundere ai lumii in care traim.

„Invatatorul nostru Mozi a spus: Regii, nobilii si marii oficiali doresc ca diferitele regiuni pe care le conduc sa fie bogate, populatia sa fie numeroasa si ordinea sa domneasca in administratie. Insa cel mai adesea, saracia domneste pretutindeni, oamenii sunt putini, iar haosul predomina in locul ordinii. Astfel, toti acesti conducatori nu reusesc sa isi atinga tinta pe care o doresc, iar in schimb au parte de opusul asteptarilor pe care le au.

De ce se intampla toate acestea?

Invatatorul Mozi a spus: Aceste lucruri se intampla din cauza ca regii, nobilii si mari oficiali in cauza, nu sunt capabili sa onoreze si sa angajeze oameni capabili in realizarea actului de conducere. Astfel, intr-o regiune in care exista multi oameni de valoare pusi la locul potrivit, ordinea si prosperitatea vor fi consecinta directa si imediata. Dar intr-o regiune in care sunt putini astfel de oameni, dezordinea si saracia vor domni cu siguranta. De aceea, principala datorie a conducatorilor consta in a creste numarul oamenilor de valoare si de a-i promova in administratie pentru asigurarea dezvoltarii societatii.

Daca asa stau lucrurile, atunci care ar fi cea mai buna cale pentru a creste numarul oamenilor de valoare?

Invatatorul Mozi a spus: Acest lucru este asemanator situatiei in care se doreste sporirea numarului de arcasi sau de calareti de buna calitate. Pentru aceasta, este necesar ca liderul sa recompenseze si sa aprecieze oamenii de valoare, sa ii recunoasca, sa ii laude si sa ii promoveze. Numai pe aceasta cale se poate realiza un sistem de aparare performant. In mod similar, conducatorii trebuie sa recunoasca si sa promoveze oamenii de valoare, mai precis acele persoane ce dovedesc un comportament caracterizat prin virtute, intelepciune in vorbire si o larga cunoastere. Astfel de oameni se constituie ca avutia cea mai de pret a societatii, ei sunt pilonii adevaratei ordini publice, garantia prosperitatii economice si progresului regiunii in care locuiesc.

Astfel de persoane trebuie sa fie recunoscute, apreciate, rasplatite, laudate si promovate, iar in masura in care se realizeaza acest lucru, numarul lor va creste, aducand bunastare pentru intreaga provincie. De aceea se spunea in vechime de catre regii intelepti ce domneau in acele timpuri:

Pe cel ce nu este un om drept, nu il voi imbogati.

Pe cel ce nu este un om drept, nu il voi rasplati.

Pe cel ce nu este un om drept, nu il voi considera ca fiind de un neam cu mine.

Pe cel ce nu este un om drept, nu il voi tolera in prezenta mea.

Exemplul dat de catre conducatori va conduce la o reforma a intregii societati, fiecare om intelegand ca nu este suficient sa apartina unei caste nobiliare sau sa fie ruda cu regele pentru a obtine privilegii si pozitii de raspundere. Iar astfel, chiar si aceste persoane ar fi nevoite sa isi modifice modul de a fi pentru a ramane in gratiile unui astfel de conducator."

Ma opresc aici cu acest citat plin de semnificatii, dar nu inainte de a expune un alt principiu enuntat de catre Mozi si anume ca o persoana ce are talent si dovedeste valoare in exercitarea profesiei pe care are, fie ea cat de umila, va reusi sa dovedeasca talent si valoare in orice pozitie de conducere ar fi promovat. Astfel, oamenii potriviti pentru a fi selectati in sistemul administrativ se regasesc in mijlocul bunilor artizani, fermieri, muncitori sau militari, indiferent de natura profesiei pe care o au. Un om adevarat isi mentine valoarea pe care o are indiferent de pozitia pe care o detine in societate.

In acest moment nu pot sa nu constat similitudinea cu invataturile Bibliei in aceste cuvinte pline de intelepciune provenind din alta parte a lumii: „Daca vezi un om iscusit in lucrul lui, acela poate sta langa imparati, nu langa oamenii de rand" (Proverbe 22.29) sau „Cand se inmultesc cei buni, poporul se bucura, dar cand stapaneste cel rau, poporul geme" (Proverbe 29.2). Cat adevar sunt cuprinse in ele si cat de simplu s-ar putea evita multe rele in lumea in care traim daca astfel de cuvinte ar fi cunoscute si urmate!

Inchei expunerea succinta a personalitatii complexe a lui Mozi, dar voi mai reveni cu citate similare de indata ce voi mai avea ocazia. In orice caz, daca in societatea romaneasca ar exista o minima bunavointa in a se acorda atentie acestor principii simple, dar deosebit de puternice, atunci situatia noastra ar fi cu totul alta. Admiram societatea germana pentru spiritul ei de ordine, echitate si promovare a valorii, dar nu facem nimic pentru ca astfel de principii sa functioneze si in locul in care traim. Insa totdeauna cauza va fi urmata de consecinte, care nu vor putea fi inlaturate indiferent de masurile ce se vor lua impotriva lor. Intotdeauna raspunsul la orice intrebare se afla la indemana. Totul este sa il poti vedea si sa ai taria sa il urmezi. Iar acest principiu desi este simplu, necesita tarie interioara pentru a-l aplica.

Octavian Lupu

Bucuresti

03 octombrie 2011

Bibliografie

[1] "Readings in classical Chinese philosophy" / edited by Philip J. Ivanhoe, Bryan W. Van Norden, published by Seven Bridges Press, 2001.

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page