Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

CONVORBIRE CU PROFESORUL GEORGE ANCA sI PASTORUL CORIN JOHN IZVERNARIU



(Continuare din editia precedenta)

Partea a doua

 BenTodica: Parinte Corin, vreti sa-i puneti o intrebare domnului profesor despre Eliade ?

Corin John Izvereanu: Eliade este recunoscut drept unul dintre cei mai mari profesori ai religiei. Fostul meu profesor ….. despre Vechiul Testament a ramas surprins cand i-am spus ca Mircea Eliade este roman pentru ca l-a studiat si-l studiaza si m-am bucurat ca avem oameni de asa putere intelectuala si cunoscatori ai religiei mondiale. B. T.: Ce ne puteti spune, doar cateva cuvinte, despre Mircea Eliade?

George Anca: Credinciosul? Nu stiu daca dumneavoastra….   E si aici un semn mare, este vorba de Enciclopedia religiilor si Enciclopedia ideilor religioase care sunt tratate nemuritoare, e vorba de tratatele/catedrele de istoria religiilor pe care el le-a inceput, a fost fondatorul unor scoli din America si din din toata lumea. Eu pot sa spun ca stiu ecouri din Romania, am continuat cu Constantin Noica, Trei ani am fost inainte de a pleca in India cu Noica si Noica era cel mai apropiat om din Romania de Eliade si cunoscatorul cel mai profund si se intelegeau amandoi, erau fini si cand am primit a doua scrisoare din Italia, credeam ca Noica a glumit pentru ca era si varul lui si mi-a spus ca nu trebuia sa-mi trimita mie Eliade scrisoarea, eram tanar, ca n-as fi fost aliat cu el. Se puneau problemele si in acest fel si varul lui a spus: Este tanar, lasa-l ca este tanar. In India procurau cartile lui, am vazut samanismul, le aduceau din Anglia, nu erau pe piata indiana. Cand eu am primit cartile trimise de el eram foarte tare, puteam sa le imprumut si lor si nu stiu ce. Ideea este ca dupa ce a murit, in special au aparut cateva... romanul lui Saul Bellow, Everstein, in in care el este personajul Gruelescu si confundat cu legiunea a fost incinerat. Deci, lucruri anecdotice, dar sunt tragice pentru personalitatea unui om atat de creator si de constructiv la nivel mondial al stiintei religiilor si acum era considerat si de crestini ca nu trebuia sa se incinereze.

C.J.I.: In una dintre cartile pe care le am in biblioteca in care e vorba despre, asa spune titlul cele “Sapte idei despre religie“ in care Mircea Eliade este considerat un scolar crestin si m-am bucurat, cu toate ca autorul il critica putin ca vorbeste prea mult despre Hristos, prea mult despre religia crestina, faptul ca el a studiat asa de mult hindu, dar din punctul nostru de vedere, al nostru, al romanilor ca si crestini noi ne mandrim si ne bucuram ca este considerat un scolar crestin si nu scolar hindu.

G.A.: Eu am vorbit si despre literatura lui despre India in romaneste. Aproape fiecare carte si Oceanografie si Huliganii si India si Isabel si  apelele diavolului, santier, in romaneste, au la un moment dat  o fraza "N-am sa uit niciodata cand am fost in cutare loc“, adica eu daca spun "n-am sa uit aceasta vizita in Australia“ o spun in limba lui Eliade. In  Istoria religiilor introduce persoana intai uneori si as face observatia proprie, ceea ce este o metoda stiintifica, si atunci acest scolar si roman a putut sa fie in acelasi timp un om care si-a dus in spinare toate ideile religioase fara discriminare, cu Hristos in inima si cu Zamolxis, pe care ii poate face si sinonimi si cum se intampla la o scoala acuma, in acelasi timp a fost un om singular, normal care si-a putut permite sa includa propria persoana in aceasta traire planetara. Deci, el este, dupa parerea mea un personaj planetar fiind in acelasi timp un roman arhetipal reprezentativ.

B.T.: Este vorba de scoala, scoala, scoala, s-o ascultam pe Andra si vom… continua cu scoala.
Emisiune in limba romana. Musafirul nostru de astazi este domnul profesor, scriitorul, poetul  George Anca. Domnule profesor va intereseaza  tema recunoasterii in antropologia romanului din Australia?

G.A.: Am scris o carte Antropologie literara, de fapt Antropologia recunoasterii. Am auzit inainte  basarabenii vorbind de alfabetul chirilic la 80% din carti, am fost astazi numai, de acolo venim de la scoala romaneasca si e vorba de o recunoastere in limba romana a romanilor in primul rand de catre ei insisi de oricat de departe s-ar interesa unii de altii. Am vazut si eu una, apropo de carti, una practica, Gramatica fanteziei de Gianni Rodari  pe care am tradus-o din limba italiana  si am si aplicat-o cu copiii sa inventam povesti din cuvinte. Am vrut sa facem si o gramatica pornind de la Eminescu, pentru ca peste doua zile este comemorarea lui, elevii la ora de limba romana nu stiau de existenta lui si atunci imi pare bine ca le-am spus si am scris pe tabla si cand la analiza literara si de orice fel si de recunoastere, in primul rand a lui Eminescu
De la Nistru pan la Tisa
Tot romanul plasu-mi-s-a
Ca nu mai poate strabate
De atata strainatate,
Iar la cuvintele recapitulative reinventate la discutia cu ei si apoi a prins viata,  tocmai profesorul lor a pus in dreptul versului cu “strainatate“, “paganatate“. Putem intra cu parintele in controversa, dar nu e vorba despre asta. Vreau sa spun ca recunoasterea limbii romane in Australia este pentru mine  miraculoasa. Dupa ce a murit academicianul roman Romulus Vulcanescu am ramas intr-un fel presedintele interimar vreo zece  cum ar veni asa al Societatii Romane de Etnologie. Aici mi-am dat seama ca este vorba si trebuie sa fie vorba de Societatea de Etnologie din Romania si Diaspora. Iar fiind aici si al Societatii Valorilor si Unitatii Comunitatii din Diaspora. Vroiam sa mai spun, apropo de recunoastere ca am vorbit de Eliade si de Eminescu, Sacontala, celebra piesa a lui Kalidasa  se numeste in realitate Rrecunoasterea Sacontalei… Deci recunoasterea rituala pentru un inel ca sa poata sa faca un copil, copilul e, iubirea nu e romanitica, nu e copil, nu e iubirea, Kalidasa este anagnoresis, nasterea tragica si este recunoastere a noastra in limba romana. Apropo de antropologia recunoasterii e vorba si de prietenul lui Eliade, Paul Ricoeur care este cel mai puternic analist al filosofiei recunoasterii in modernitate.

B.T. : Aici vreau sa fac o paranteza pentru ascultatorii nostri. Domnul profesor va vorbi maine la Catedrala Sfantul Petru si Pavel din Melbourne si tot mane seara se va intalni si cu romanii de la biserica penticostala din Endeavour Hills.

G.A.:
Da, la catedrala va fi vorba de Eminescu la 161 de ani de la moarte, unii spun de la asasinare, iar la Biserica imi permit sa introduc tema apropo de recunoastere, a nonviolentei – ahimsa, in mai multe religii. Cel mai mare reprezentant in istorie al nonviolentei est Iisus Hristos...

B.T.:
Asadar, cei care vor sa-l intalneasca si sa-l asculte pe domnul profesor sunt bine veniti.
Va urma

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page