Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

CONVORBIRE CU PROFESORUL GEORGE ANCA SI PASTORUL CORIN JOHN IZVERNARIU


de Ben Todica, Australia

http://www.youtube.com/watch?v=Ssf7Xa5uxGo&feature=related


Ben Todica: Dragi ascultatori, buna ziua! Iata-ne din nou la o alta emisiune in limba romana. Este frig afara, sunt un pic racit de cateva zile, imi cer scuze, asa suntem toti, e iarna, dar asta nu trebuie sa ne rapuna, pentru ca viata e frumoasa si merge inainte. Avem in emisiunea de astazi o surpriza pentru dumneavoastra. Avem un musafir special din Romania, invitatul nostru si al comunitatii, domnul profesor, scriitorul si poetul George Anca. Domnia sa a fost pentru 20 de ani directorul Bibliotecii Pedagogice "I.C. Petrescu” din Bucuresti, a predat peste sapte ani limba romana la universitate in India, a scris peste cincizeci de carti si a publicat in cateva limbi. Dar sa nu-l scapam din vedere pe colegul nostru, pe prietenul nostru, pastorul Rev. Corin Izvernariu, speram sa soseasca, este si dumnealui asteptat in emisiunea noastra.
Iata ca a sosit si parintele. Ne bucuram ca ati ajuns, va rugam luati  loc si bine ati venit!

Corin John Izvernariu: Bine v-am gasit!

B.T.: Domnule profesor, bine ati venit. V-am avut acum cateva zile in mijlocul grupului radio si suntem extraordinar de fericiti sa va avem aicea, sa avem o intalnire si o discutie bogata si faptul ca ne-ati surprins cu misterele pasarilor maiestre ale lui Brancusi, as dori sa ni le dezvaluti. Acesta este unul dintre misterele vizitei dumneavoastra la noi, pe langa faptul ca vreti sa va intalniti cu limba romana din diaspora. Va rog, incepeti cu acest mister care constituie/cuprinde de fapt mai multe mistere pe care sa le dezvaluiti ascultatorilor nostri. Inca o data: Bine ati venit la noi!

George Anca: Bine v-am gasit ! Sunt foarte surprins si foarte bucuros de noutatea intalnirilor din diaspora romana din Australia, in special din Melbourne,  pe care nu puteam sa o intrevad din Romania. Misterul australian, aceste mistere poarta intregul mister Brancusi care se rasfrange prin pasarea, de fapt prin cele doua pasari maiestre de la Galeria Nationala din Canberra …. australian. Este misterioasa intalnirea lui Brancusi cu Maharajahahul Holkar Yeswant Rao din Indore, India, la Paris, care a comandat doua pasari maiestre si l-a invitat in Indore sa construiasca un templu care sa fie sprijinit, populat si simbolizat de aceste pasari maiestre, ar fi fost patru. Sotia lui, el era tanar, sotia lui a murit, dupa unii, intru-un accident de masina, dupa altii chiar in urma unei crime, despre care Brancusi ar fi aflat si n-ar fi mai facut templul pe un asemenea temei. Ea a fost vanduta in Lichtenstein, au fost vandute cele doua sau una pentru ca nu se stie nici acuma cate, se mai cauta, s-au cautat de prin ‘77, ca este veche povestea, si printr-un dealer francez a ajuns in Australia. Deci, aici misterul cumpararii ajunge in Australia, una, doua, dar existenta la aceasta galerie, cred ca e un lucru extrordinar fata de o camera intreaga cu multe lucrari la Muzeul de arta moderna de la New York.  Exista si la Chicago, mai este si la Washington.
Dupa unii, singurul copil nerecunoscut de Brancusi se pare ca este tot in Australia.

B.T. : Oo ! Fantastic ! Uite ca noi nu stiam  de lucrul acesta. Eu ma consider unul poate printre putinii norocosi care in 1983 au avut posibilitatea sa mangaie aceasta pasare maiastra la Muzeul National din Canberra, unde am locuit un an de zile. Dar atunci nu stiam ca ea e a noastra, ne apartine, credeam ca e adusa de undeva si ca a fost imprumutata.

G.A.: Nu, nu. Ele sunt notorii. Sunt 28 de pasari maiestre, din care, se pare doua sunt in Australia, pentru ca si aci sunt lucruri destul de tari, cu baiatul reginei si al Maharajahului si uite si cu baiatul lui Brancusi, este un roman intreg pe care poate il scrieti dumneavoastra daca tot sunteti de-al casei.

B.T.: Sa dea Domnul. Deci romanii sunt extraordinari cu niste radacini pe care ni le infigem adanc in pamantul australian.

G.A.: Da, nu-i nimic peste Brancusi in arta moderna chiar, cum si cu Eminescu nu stam mai prejos decat altii in poezie. Si nici decat Enescu.

B.T.: Ati avut posibilitatea sa-l cunoasteti pe Eliade ?

G. A.: Pe Eliade toti am avut posibilitatea de a-l cunoaste. Am avut onoarea ca personal sa port corespondenta cu el. M-a chemat la Paris si n-am ajuns de fapt, am primit scrisori la Roma, la Bucuresti, evident in India. Mi-a trimis cartile lui, am tot sperat sa vina in India. India, fusesera, era trecutul lui acuma, pentru mine era prezent, acuma e si trecut pentru mine. Despre Eliade, eu cred ca el creste la fel ca si Eminescu, insa  este putin deconstruit in perioada globalista.

B.T.: Eliade este cel care v-a convins sa predati religia intr-o anumita perioada?

G.A.: Am predat pentru ca eram cu un prieten care a avut un atac cerebral si  preda sociologia religiilor, eram tot timpul impreuna si era si Facultatea de sociologie care m-a solicitat. Era pur si simplu lipsa de profesori si intre timp am mai predat si antropologie religioasa, deci nu numai sociologie, eu nefiind sociolog si am scos o carte « Exercitii de religiologie » cu cinci scrisori de la Mircea Eliade si evident el a fost mentorul, stiu eu, e guru daca vorbim in termeni indieni.

B.T.: Aveti cumva ceva din cele cinci sau aveti ceva poezii pregatite?

G.A.: Nu stiu daca sunt din domeniul religios. Eu sunt mai altfel. Am predat literatura, am predat literatura comparata si as propune o comparatie, daca imi este ingaduit.

B.T.: Despre ce-ar fi vorba?

G.A.: Ar fi vorba de balada nationala australiana a Waltzing  Matilda si balada noastra nationala Miorita.

B.T.: Este extraordinar.

G.A.: Am tradus in romaneste Waltzing  Matilda
Tradusa pe romaneste, dragut(a) jumbbuck, mai ales ca fiecare secventa e cantec, pe rand, de viata, inec si instrigoire. Ne tinem de Matilda din spatele inimii.
 Cobora candva un hoinar in billabong
La umbra de eucalipt si
Canta cu ochii l’al sau billy in clocot
Cin’ sa vina o waltzing Matilda aci
 Cor
Cin’ sa vina o waltzing Matilda cu dor
Cin’ sa vina o waltzing Matilda aci
Waltzing Matilda s-aduca apa-n urcior
Cin’ sa vina o waltzing Matilda aci

 Cobori berbecel sa bea apa din balta
Sus calatorul il insfaca vesel si
Canta varandu-l in ranita
Cin’ sa vina o waltzing Matilda aci
 Cor
 Cobori vataful pe cal de rasa
Coborara poterasi un’ doi trii
Al cui e mielul din traista
Sa vii o waltzing Matilda de-aci
 Cor
 Insa hoinarul sus si s-arunca-n bulboana
Inecandu-se langa eucalipt si
Strigoi il auzi cantand in billabong
Cin’ sa vina o waltzing Matilda aci
In replica, in paralel citesc din unele Miorite, numai momentul sinuciderii acestui personaj australian:
Mioara, mioara,
tu-mi fii surioara.
Daca m-or uri
 Si m-or omori,
Vina lor o fi,
Pacat si-or plati.
Stapane, stapane,
Nu ma blestema!
Nu-i de capul meu,
S-i de capul tau.
Mica miorea,
Nu-mi purta grija,
Iei m-or omori
Si m-or ingropa.
Surioara mea,
Semnele tale
Sunt si ale mele.
 Aseara m-am culcat
 Si am visat
 Ca am sa mor.
Si, iata, dadu soarele-n deseara,
Se-mplinira vorbele mioarei:
Ciobanasul de maciuca maciucat
Langa-o apa-i aruncat...
Mama oasele-aduna
Si os cu os lipea,
Mioara din gura-i sufla
Si ciobanul invia.
O, ce somn somnii
Ca-n aripa mortii!
Mama-i zicea:
Si acum, mioara mea,
Nu zabovi, indat'
Da-te peste cap
 Si te fa iar fata,
Ca sa-i fii mireasa.
Sunt foarte, foarte multe variante Miorita, si vedeti ca de multe ori ca si-n viata Miorita inviaza si mai ales mama ciobanului intrupeaza pe Iisus si Maica Sa.

Va urma

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page