Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

AR MERITA POPORUL ROMÂN UN IMN DE STAT MAI BUN?


S-ar cuveni sa existe o relatie de reprezentare reciproca intre Popor si Imnul sau, iar o eventuala discrepanta sa fie cat mai mica sau deloc. Daca prin cine stie ce nefericire reprezentarea nu este perfecta, s-ar prefera ca POPORUL sa aiba prioritate si nu IMNUL. In aceasta situatie este nefiresc sa se intrebe daca "Imnul de Stat al Romaniei ar merita un popor mai bun". In caz de "divort" intre Popor si Imn, Poporul este cel care isi alege alt Imn si nu Imnul alt Popor, desi in istoria noastra prin circumstante deosebite socio-politice, Imnul Romaniei "Depteapta-te, romane!" a fost catvia ani concomitent si Imnul Moldovei, iar fostul Imn al Romaniei "Trei culori" - cel putin ca muzica a fost preluat de Albania.
Inaugurarea de curand a asa zisei "arene sportive a tarii", cu ocazia careia trebuia cantat si Imnul de Stat, a starnit "controverse nationale" cu privire la felul in care a avut loc aceasta performare de simbol.
Nu stiu exact cum a fost ales, eventual reales, Imnul "Desteapta-te, romane!", ca Imn National, dar odata facut acest lucru el trebuie respectat si performat ca atare pana ce - daca se va intampla -, acelasi for competent in desemnarea Imnului, il va inlocui cu altul. Nici o somitate politica, sociala, nici un artist pus sa-l cante, cu atat mai putin "vedete" ale sportului si altele de acest fel, nu au dreptul sa cenzureze Imnul sau sa-l foloseasca "modificat". Pe de alta parte, cat de departe s-ar putea merge fara daunare, ca in conditiile lumii in care traim, alta si alta de la o zi la alta, Imnul sa ramana acelasi, nu-mi dau seama. S-ar putea sa fie mai bine asa pentru a se face "diferenta"?
Asa dar, cu privire la faptul ca "Desteapta-te, romane!" este Imnul tarii noastre acum, nu este nici un dubiu si situatia trebuie respectata. Despre faptul ca "nu mai poate fi altul", am retineri, iar daca cineva ar spune ca "oricare si oricum ar fi el, Imnul e mai presus de Tara si Popor", ma abtin, ba chiar cred ca Imnul trebuie sa slujeasca Tara.
De ce "controverse"? Lumea intreaga este o "controversa" in toate domeniile ei iar Imnul este parte din ea. Cate ceva specific totusi, se mai poate spune.
Componenta muzicala a Imnului "Desteapta-te, romane!" este invaluita - ca provenienta - intr-o aura de taina, de la insusi autorul textului Andrei Muresanu ca fiind si autorul melodiei, la o melodie deja de larga circulatie folclorica in acel timp, la o melodie pe un text religios contemporan, la Anton Pan etc.  Melodia este frumoasa si nu cred ca cineva si-ar ingadui sa gandeasca sa o modifice.
Componenta lirica, desi bine stiuta ca apartinand poetului Andrei Muresanu, este mult discutata si disputata ca idei si modalitate de exprimare pentru Imn.  In vanzoleala declansata de festivitatea din Bucuresti amintita, s-au pus totusi unele intrebari interesante, dincolo de impactele primare de avangardism advers.  Desi din poemul "Desteapta-te, romane!", de unsprezece strofe, numai patru (1,2,4,8) au  fost alese a forma Imnul, s-a intrebat daca vreunul din cei peste douazeci de milioane de romani stie Imnul pe dinafara, macar vreun politician mare patriot, un parlamentar, un academician, un istoric literar etc. Ba, intr-un interviu televizat, un jurnalist a dat o secventa de cativa ani in urma in care actualul presedinte al tarii a spus primele doua versuri din "Desteapta-te, romane", cam atat, mai deparate nemaistiind.
Absolut ca "Desteapta-te, romane!" este un Imn nascut in perioada pasoptista pe care am putea-o numi IMNICA. La peste un secol si jumatate insa, comentariile se arata.  Expresii foarte frumoase cum ar fi "Desteapta-te romane" sau "acum ori niciodata" veche de mii de ani dar pastrandu-si autenticitatea, "viata-n libertate ori moarte! striga toti", si ea in ghilimele, fac IMN.
 Pe de alta parte insa, unii vorbesc de o avalansa de avangardism neoranduit, care incercand sa se opuna nedreptatii si sa opreasca asuprirea, se impotmoleste intr-o porneala incoerenta, se poticneste intr-o falsa grandoare invectivala.  Facand apel la relatia de artistic minim care trebuie sa fie intre Muzica si Poezie intr-un Imn mai ales, altii spun ca e greu sau aproape deloc posibil sa se poata canta cuvinte sau expresii ca "barbarii de tirani", "sar ca lupi in stane", "iataganul", "cruce-n frunte" etc.  Se mai intristeaza unii ca e amintit doar Traian romanul si nu e amintit si Decebal dacul, desi Eminescu exclama "O, te-admir progenitura de origine romana!".  Poate Poporul Roman ar merita, eventual pe aceeasi melodie un text facut de vreun mare patriot contemporan care sa ne inflacareze dragostea de tara la fel de mult, fara impedimentul de a nu-l putea invata pe dinafara?  Nu stiu.
Oricum, "Imnul National", ca notiune - nu doar al nostru -, devine din ce in ce mai anacronic in procesul globalizarii.  Bine? Rau? Adica se presupune pe curand un Imn al Uniunii Europene si intr-o perspectiva nu prea departata un IMN al PAMANTULUI, al intregii lumi.
Tara noastra, natiune crestina, cum reiese si din Imnul ei "Preoti, cu crucea-n frunte! caci oastea e crestina", este in cunostinta de Sfanta Scriptura care ne vorbeste despre o "Patrie Cereasca" si despre niste locuitori ai ei care vor avea un Imn al lor, numit "IMNUL MIELULUI", Apocalipsa 15, 3. Ce melodie va avea acest Imn? Ce versuri? Ce fel de copyright sub semnatura Mantuitorului Isus Hristos care l-a scris cu sangele Sau? Va putea fi "modificat"? I se vor canta toate strofele? Cu siguranta ca merita sa ne gandim la acel Imn, chiar daca - sau poate cu atat mai mult - pana una alta, ne mai controversam cu imnurile de pe aici.

Benone Burtescu
Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page