Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Am întâlnit si tigani fericiti... sau despre limbaj universal si „stima de sine"!



Desi nu despre filme vom vorbi in cele ce urmeaza, cu siguranta, titlul afisat ii va duce, pe multi cititori cu gandul la splendida productie sarbeasca a regizorului Alexandar Petrovic, rasplatita, in 1967, cu Premiul special al Juriului de la Cannes. Greu de egalat performanta interpretativa a lui Mekim Fehmiu, protagonistul acestei comedii negre vandute in 109 tari! Si, totusi, peste doua decenii, in 1988, Emir Kusturica avea sa dobandeasca aceeasi distinctie, tot pe Croazeta, cu „Vremea tiganilor", pentru ca, dupa inca un deceniu, acelasi urias regizor sa prezinte, la Festivalul de la Venetia, „Pisica alba, pisica neagra", obtinand Leul de Argint. Sa nu uitam, in aceeasi idee, „Satra" lui Emil Loteanu, film premiat in 1976, la San Sebastian, si, ceva mai recent, „Roming" (coproductie Infilm, Infinity, Media Pro Pictures, Televiziunea ceha), in regia lui Jiri Vejdelek, unde unul dintre protagonisti, Marian Labuda (intre preferatii lui Jiri Menzel, distribuindu-l in „Satucul meu iubit", „Sfarsitul vremurilor vechi", „Opera cersetorilor", „L-am slujit pe Regele Angliei"), spune povestea unui rege-tigan, Somali, chinuit de blestemul de a nu putea raspunde unor traditii, cum ar fi sa danseze si sa fure. Culmea! - munceste din greu intr-o fabrica. Pentru "a ispasi", acesta va pleca sa caute Pasarea magica, veghetoare a focului tiganilor.
De ce acest preambul? Tocmai pentru ca, luni seara, pe scena mare a Teatrului National din Targu-Mures, Pasarea s-a rotit deasupra „focului", innobiland cu dansul ei darul creatiei unor artisti minunati. Am vazut „O noapte furtunoasa", a lui Caragiale – despre care nu credeam ca s-ar mai putea rosti ceva in plus – in varianta fermecatoare a unei trupe de actori tigani/rromi bucuresteni, regizati de Rudy Moca si Sorin-Aurel Sandu, cel care a tradus si adaptat piesa in limba romani. Un spectacol de tinuta, actori cu dictie impecabila si conditie fizica pe masura, miscandu-se cu o dezinvoltura demna de invidiat, in scenografia  lui Rudy Moca, intrand perfect in „pielea" personajelor atat de cunoscute publicului spectator si creand excelente momente comice – mai ales in registrul de pantomima.
Organizatorii evenimentului, reprezentantii Asociatiei Culturale „Amphitheatrrom", spun ca este pentru prima data in lume cand o piesa a lui Caragiale este tradusa in limba romani, este primul spectacol de teatru realizat de profesionisti care isi asuma fara rezerve apartenenta la etnia roma si este primul spectacol de teatru din Romania in care se vorbeste integral in limba romani. (Pe un ecran de fundal, simultan cu ce se intampla in scena, este proiectat textul in limba romana.) As adauga ca este prima „Noapte furtunoasa", cu o Zita in travesti, aspect aproape insesizabil publicului spectator, ceea ce inseamna o nota in plus pentru actor. Dar si o Veta inteligenta, calda, umana si... normala. Nimic strident, nimic de gust indoielnic in spectacol, un Caragiale bine pus in pagina de oameni care... stiu carte. Admirabili si baietii. Deci, conteaza! O trupa bine sudata, cu oameni talentati, cu placere de joc, un spectacol rodat, cu o ilustratie muzicala splendida, a lui Adrian Sandu. Bravo, felicitari tuturor!
Piesa a fost realizata in cadrul proiectului „Parol, monser, Caragiale in limba romani - Caravana cu teatru romanes", derulat de Asociatia Culturala „Amphitheatrrom", cu sprijin financiar de la Agentia Nationala pentru Romi, Departamentul pentru Relatii Interetnice al Guvernului Romaniei si Asociatia Partida Romilor „Pro-Europa".
Desigur, toate aceste notabile eforturi au o motivatie superioara. Presedintele Asociatiei Culturale „Amphitheatrrom", Sorin-Aurel Sandu, a declarat, recent, intr-o conferinta de presa, ca se doreste infiintarea unui teatru rrom de stat, finantat de la buget, proiectul fiind realizabil in maximum cinci ani, amintind ca, in Rusia, exista o astfel de institutie de 100 de ani, iar in fosta Iugoslavie a fost initiat un astfel de proiect prin anii '70. „Sa existe Teatrul Rrom de Stat din Romania, ca institutie de cultura finantata de la Bugetul de Stat. Cum stiti, teatrul are functia de a-l innobila pe om. Exista aceasta nevoie de cultura, de teatru pentru romi. Acest spectacol este un eveniment care are o mare importanta sociala, pentru ca ridica stima de sine", a spus Sorin-Aurel Sandu. „Daca nu va exista un Teatru Rrom de Stat in Romania, atunci, cu siguranta, va exista o trupa de teatru care va performa in limba romani, invitata si in strainatate. Primii pasi au fost facuti. Ne trebuie doar o hotarare de guvern si bani alocati" - a spus el. Se pare ca unii directori de teatru din Romania s-au aratat interesati de ideea pregatirii unor actori rromi, chiar si de infiintarea unor sectii speciale pentru acestia. Atat deputatul care reprezinta comunitatea rroma, Nicolae Paun, cat si presedintele Agentiei Nationale pentru Rromi, Ilie Dinca, si-au exprimat sprijinul in acest sens. „Se vor coagula niste vectori a caror rezultanta va duce exact acolo" - a conchis Sorin-Aurel Sandu.
Asadar, Teatrul National din Targu-Mures (director general Gasparik Attila) a gazduit, luni seara, reprezentatia spectacolului „Jekh rat lisame", adaptare in limba romani dupa „O noapte furtunoasa" de I.L. Caragiale.
„Veni, vidi, vinci!" – mi-a spus, fericit, pe buna dreptate, prietenul Rudy Moca, dupa spectacol. „Flori, aplauze, uimire, felicitari, si o echipa de actori profesionisti romi, asumandu-si cu mandrie identitatea roma.  Au venit, au vazut, au invins «O noapte  furtunoasa»  a inegalabilului Caragiale, jucat - in premiera europeana - in limba romani – a subliniat Rudy. -  Zita Moldovan, Sorin Aurel-Sandu, Pavel Barsan, Dragos Dumitru, Marcel Costea si Madalin Mandin au  fost minunatii actori ai performantei actoricesti, creionand profilul personajelor,«Noptii furtunoase» intr-o alta  paleta interpretativa, incantand publicul spectator al Nationalului  targumuresean. Am asistat la spectacol, cu emotie…, «furand» cu coada ochiului catre oamenii din sala, pe care-i vedeam distrandu-se, razand si bucurandu-se de ceea ce vad pe scena. A disparut elementul «limbaj»! A ramas doar intrepatrunderea de sentimente, senzatii, si buna dispozitie... caragialeana! Mai e nevoie sa demonstram ca, in astfel de cazuri, nu mai exista bariere de limbaj, de comunicare? Mai e nevoie sa demonstram universalitatea operei lui Caragiale? Imbinand sarcasmul subtil al comportamentului caricatural al personajelor lui Caragiale cu similitudini din  comportamentul deviant al unor personalitati rome, fiecare personaj isi gaseste corespondentul rom – roman, pastrandu-si specificitatea etnica nealterata, vizibila pana si in  elementele  scenografiei. «Veni, vidi, vinci!». De acum incolo, calea catre infiintarea Teatrului National al Romilor este deschisa! Doamne, ajuta!".
Sa spunem si noi, ca Rudy Moca: Doamne, ajuta! Ca gazetar si ca om de cultura, voi sprijini aceasta initiativa, luand in calcul si faptul ca, inca din august 2009, cinci gazetari au infiintat Asociatia Jurnalistilor Rromi (AJRr) – pe sprijinul careia artistii conteaza.  Ideea infiintarii asociatiei mentionate apartine Ioanei Avadani, directorul general al Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI). Cei cinci membri fondatori sunt: George Lacatus (presedinte), Ciprian Mailat (director executiv), Zoltan Petru, Boby Neacsu si Antoaneta Etves. Obiectivele asociatiei sunt: promovarea libertatii de exprimare ca drept fundamental al omului; consolidarea si constientizarea in randul jurnalistilor a necesitatii relatarii obiective a subiectelor despre rromi; eliminarea stereotipurilor si prejudecatilor din relatarile despre rromi din mass-media; dezvoltarea de programe destinate formarii de jurnalisti rromi. AJRr se afla in curs de afiliere la Alianta Civica a Rromilor din Romania http://www.acrr.ro
Deci, intr-adevar, premise pentru... mai bine exista. Sa batem fierul cat e cald!
MARIANA CRISTESCU

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page