Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

RECUPERATORII



 Maria Diana Popescu, Agero
 In redactia noastra au sosit doua oferte de colaborare din partea unor firme de recuperare. Initial m-am gindit sa raspund fiecarui solicitant in parte, apoi am constatat ca este un subiect de interes general. In ce sens poate exista colaborare intre o revista culturala si firmele de camatarie? Adica sa-i ajutam pe bancherii straini si autohtoni, odata cu institutionalizarea statutului de camatar si recuperator, sa-i jefuiasca de tot pe romani? Marile monopoluri si banci fura nestingherit in haosul din tara noastra si in cel al revoltelor si razboaielor civile din intreaga lume. Cercul fraudulos prin care cei saraci au devenit mai saraci, iar cei bogati, mai bogati, a capatat proportia unei drame nationale. Saracia evidenta in care au fost aruncati romanii de politicile mizere si de propaganda virulenta a bancilor a impins pe multi din clasa medie la imprumuturi pe zeci de ani, cu dobinzi uriase (i. e. camata). Bancile le-au oferit practic hirtii virtuale, carora le-a fost atribuita o valoare cu mult mai mare decit valoarea reala a banului. Odata cu taierea salariilor, a pensiilor si cu masivele concedieri, costurile cu imprumutul i-au ruinat pe multi romani. Obligati sa achite dobinzi mereu crescatoare pentru suma imprumutata, care intre timp s-a dublat, s-a triplat, a crescut de la an la an de patru, de cinci, de sase ori, restantierii sint dati pe mina recuperatorilor, adica pe mina unor astfel de firme si slujbasi care functioneaza pe linga banci, in slujba imoralitatii. Presati de obsesivele telefoane ale recuperatorilor, de atitudinea amenintatoare, multi romani si-au pus capat zilelor sau si-au ucis intreaga familie.
Legea falimentului a luat in calcul numai companiile si firmele private, pentru ca mare parte din ele sunt legate de tabla de sah a politicii, nu si pe romanii falimentati de politica guvernului prin concedierile colective, iar apoi jefuiti de banci cu sprijinul legilor romanesti. Niciodata banii n-au fost folositi ca mijloc de schimb al valorilor reale, niciodata n-au fost imprumutati de catre bancheri sub o lege echitabila, cu un comision minim pentru acoperirea cheltuielilor aferente. Tiparind hirtii fara valoare, clica de bancheri-camatari mondiali (40 de banci pe teritoriul tarii) actioneaza extrem de eficient in dauna romanilor. Un calcul academic fraudulos a facut ca romanii care muncesc si traiesc cinstit sa fie datori vinduti camatarilor mondiali. Dobinzi extrem de mari, dobinzi frauduloase la dobinzi, comisioane de intirziere, comisioane la comisioanele de intirziere! O datorie de 500 de euro a devenit una de 5.000 de euro. Doar 10% din datoria creata artificial reprezinta imprumutul. Institutionalizind camataria, guvernul a manifestat mare grija fata de popor! Ofiterii de credit, adica recuperatorii agresivi, care se inrudesc cumva cu cei din clanurile care pretind taxa de protectie, iau cu japca bunuri si valori reale de la imprumutati, chiar daca nu s-a garantat cu ele. Romanii platesc un pret prea mare pentru suma imprumutata, in conditiile in care puterea de cumparare este zero, iar inflatia creste.
Fericiti din cale afara pentru ca tocmai isi imagineaza ca au descoperit motorul cu reactie, bancherii straini de pe teritoriul patriei, dar si cei autohtoni, infectati de acestia, nu-si dau seama ca istoria se repeta si idiotii sint aceiasi. Stim cu totii cine beneficiaza de fondurile banesti deturnate din circuitul economic mondial, dar mai stim ca si bancile, oricit de multe armate ar avea in spate, sint sortite falimentului, odata cu sistemul vulnerabil care le-a creat si le-a alimentat virtual. Aceste firme de recuperare care s-au inmultit ca ciupercile in regim deliberat de haos, in frunte cu bancile care i-au jefuit pe romani, vor fi in curind o sumbra amintire pentru cosul de gunoi al istoriei.
Marele vis de liberate, implinit prin lovitura de stat asemanatoare celor din lumea araba, a adus multor romani robia sub multiple aspecte. Economia capitalista, motorul deja gripat al sistemului american de piata, cu nenumarate fisuri si vulnerabilitati, nu a generat decit specula, frauda, finantari false si a impus guvernelor mici datoriile coruptiei politice. Razboaiele civile, cele intre state, in interiorul lor, intre etnii, declansate si controlate de la centru, in functie de interesul industriei de armament americane si de necesarul de resurse, sint un mecanism sofisticat de cucerire si de ingenunchiere a natiunilor. Nu mai sintem de mult suverani, nici ca stat, nici ca individ. Citeam prin niste documente importante, cum ca am fi fost suverani atunci cind vagoanele de cereale, carne, alte bunuri de larg consum luau drumul exportului, iar populatia nu era ca astazi la limita supravietuirii, datori pe viata bancherilor straini. Cum sa mai fim suverani, cind am vindut marile intreprinderi si fabrici aducatoare de venit intern, cind am dat pe nimic petrolul, aurul si gazele si sintem hraniti, ca popor, cu deseurile alimentare chimice venite din afara prin strategii de protocol, cu tot ceea ce ni se baga pe git ca fiind valoare: bautura din reclame, medicamente din reclame, prostitutie, incultura din import, si aceleasi fete de politicieni arondate la putere si la furt. Organismele internationale au avut grija ca suveranitatea economica sa fie sub control. Controlind economia, controlul politic si social este floare la ureche. Nu sint povesti, nici utopii, planurile lor chiar functioneaza. Cum capitalismul are nevoie de sclavi, nu de oameni care gindesc, ma retrag. Pentru moment. Imi pun protestul in apa sa nu se ofileasca.

Maria Diana Popescu
www.agero-stuttgart.de



Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page