Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Autonomia, necesitate justificata sau o obsesie politica?



Conferinta, simpozion sau reuniune? ... Nu am reusit sa aflu. Vorbitorii au folosit toti acesti termeni pentru manifestarea care a avut loc sambata, 17 septembrie a.c., incepand cu ora 9,00, in Sala Mare a Palatului Administrativ din Targu-Mures. In fata a 26 de participanti, la care s-au mai adaugat inca vreo 8 din media locala, s-a vorbit - pro domo - despre autonomie teritoriala si binefacerile ei. Cazul prezentat de vorbitori - unul de succes dupa cum s-a spus - a fost cel al provinciei Tirolului de Sud, parte componenta a statului italian. Deschiderea manifestarii a facut-o presedintele Consiliului Judetean Mures, Lokodi Edit Emóke. Cu exceptia prof. Cristoph Pann, directorul grupului CVI, ceilalti vorbitori - respectiv prof. Davide Zaffi, dr. Lucio Giudiceandrea si Komlóssy József - sunt niste ilustri necunoscuti. O simpla cautare pe Google poate convinge pe oricine.  




Ce s-a spus...

Prezentarile vorbitorilor au fost centrate pe istoria provinciei, pe evolutia ei in timp, dar si pe realitatile economice actuale din Tirolul de Sud. Spre exemplu, prof. Cristoph Pann, a aratat faptul ca "A existat pericolul asimilarii si pierderii identitatii... acum insa avem pace sociala, avem protectie legislativa, avem trei tipuri de educatie care raspund nevoilor noastre... Economic vorbind, avem o rata de ocupatie de 100%, chiar in conditiile actuale pe care le traverseaza Europa. Tirolul de Sud contribuie la bugetul central al Republicii Italiene cu un venit suplimentar de jumatate de miliard de Euro.” In prezentarea sa, prof. Davide Zaffi s-a referit in buna parte la istoria zbuciumata a provinciei in discutie, parte anexata de statul italian la sfarsitul Primului Razboi Mondial. Acelasi vorbitor a mai aratat ca masurile cu caracter administrativ luate de statul italian, mai ales in timpul lui Benito Mussolini, dar si dupa inlaturarea sa, au dus la acumularea de "grave tensiuni, iar la aceste tensiuni administratia centrala a raspuns intr-o maniera autoritara, chiar cu violenta, negand spre exemplu dreptul la scoli cu predare in limba minoritatilor”. Despre Tirolul de Sud, ca despre o regiune de succes, dr. Lucio Giudiceandrea a aratat in esenta, faptul ca "existenta celor doua popoare (germani si italieni - n.a.) in provincie se interconditioneaza, iar ideea autonomiei devine din ce in ce mai acceptata”. Prezentarile facute de unii vorbitori au avut si accente usor sentimentale si chiar patetice. Spre exemplu, Komlóssy József a spus ca "Nu sunt pentru prima data aici. Vizitez in mod regulat Transilvania... Nu voi vorbi in limba engleza, ci in limba mea preferata, limba maghiara.... Vreau sa va spun ca Tirolul de Sud este un temei si o experienta pentru un viitor mai bun, pentru romanii si maghiarii din tinutul Secuiesc. Tirolul de Sud a fost o regiune saraca, acum este una bogata.”  
     

...Si ce nu s-a spus
In ceea ce priveste chestiunea autonomiei teritoriale sau culturale a minoritatilor etnice, atat in UE, cat si in Europa, nu exista in prezent o politica comuna si ca atare, nu exista "standarde europene” in materie de autonomie. Un singur document european - Recomandarea 1201 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, adoptata in 1993 - face referire la posibilitatea acordarii unor autonomii teritoriale pentru minoritati. "In regiunile unde constituie majoritatea - spune in esenta Recomandarea 1201 - persoanele apartinand unei minoritati nationale vor avea dreptul sa dispuna de administratie locala sau autonoma corespunzatoare sau de un statut special, conform situatiei istorice si teritoriale specifice si in acord cu legislatia nationala a statului.” Documentul citat anterior, are insa valoare de recomandare, el nefiind obligatoriu pentru niciun stat membru al CE. De altfel, aceasta recomandare apare si in cuprinsul Tratatului bilateral romano-maghiar din 1996, dar cu mentiunea clara ca "partile nu recunosc drepturile colective.” Mai trebuie adaugat si faptul ca in anul 2008, Comitetul de Ministri al CE, a adoptat un punct de vedere cat se poate de clar in chestiunea respectarii drepturilor minoritatilor. "Desi traditiile constitutionale si contextele difera - se spune in acel document din 2008 - toate statele membre sunt atasate ideii de incluziune a tuturor cetatenilor lor in procesele de luare a deciziilor si in dezvoltarea unei societati incluzive, cu respect deplin pentru principiul nediscriminarii.” Ori altfel spus, in momentul de fata, in Romania, unde atat de jure, cat si de facto, minoritatile se bucura de toate drepturile in materie, nu exista o problema reala a autonomiei. Vechea problema a autonomiei - cu variantele ei mai mult sau mai putin elaborate - este doar una inventata si mereu reinventata, mai ales in preajma si in timpul campaniilor electorale. Daca facem recurs la istorie, nu trebuie uitat nici faptul ca Tirolul de Sud, provincie situata la granita de nord a Italiei si locuita in majoritate de germani (austrieci), a fost anexata de acest stat - un fapt total nejustificat - pe cand Transilvania, provincie locuita in majoritate covarsitoare de romani, a intrat in componenta statului roman, in 1918, pe baza principiului autodeterminarii, fapt recunoscut international de doua ori, in urma celor doua Conferinte de Pace de la Paris,  intre 1919-1920, respectiv intre 1946-1947.      
 
Nicolae BALINT
www.nicolaebalint.wordpress.com

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page