Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

INTERVIU CU EUROPARLAMENTARUL PETRU LUHAN


de Ben Todica, Australia

(Continuare din editia precedenta)

Ben Todica: Dar dvs cum puteti influenta sistemul din Romania care, ori nu este destul de matur, ori nu este receptiv la ideile sau experienta romanilor din diaspora, a celor plecati de 30, 40, 50 de ani. Spun asta pentru ca de multe ori i-am auzit ca ei incearca sa faca anumite propuneri iar cei din Romania, nu din vina lor, din cauza ca nu au experienta din afara nu au cum sa inteleaga si sa fie receptivi la propunerile lor, ca sa mearga spre directia asta de bogatie, de realizare economica mult mai disciplinara si, eu stiu, eficienta.

Petru Luhan: Romanul are o perceptie partial gresita in ceea ce priveste realizarea de profituri, trebuie sa incep cu aceasta propozitie, pentru ca un profit de 8% pentru neamt este foarte bun, in timp ce romanul spune ca daca intr-un an nu face un profit de 40, 50, 60 sau chiar 100% nu este o afacere profitabila, ceea ce este gresit. De aceea, aici trebuie sa ne mai moderam perceptia si sa luam in considerare si un business care aduce doar 10%, nu este doar, este un profit bun 10%.
In ceea ce priveste cultura investitionala in Romania, este una dupa motto-ul  "Investesc putin, scot multi bani“, in timp ce cea din vest este “mi-aduce un… ? de aproximativ 8% pana la 13% go for it“.
In ceea ce priveste influentarea mentalitatii romanului ca actor in aceasta imagine, in acest spectru, el trebuie si va fi automat influentat de influentele externe, de cei care vin si investesc din strainatate in Romania, de cei care aduc capital si fac investitii directe si indirecte si mai mult decat atat de circumstante. Dar mai mult decat atat este foarte important ca multi dintre romani au trecut granitele, au lucrat o perioada in alte tari cum ar fi Germania, Spania, Italia, Olanda etc., acum se intorc in Romania si vin cel putin cu alta filosofie de munca, o alta perceptie asupra profitului si cu alta disciplina in munca. Sa nu uitam ca noi dupa 45 de ani de economie planificata, unde ni s-a spus ce avem de facut si n-am avut voie sa gandim, nu am putut sa ne formam o cultura, respectiv o gandire investitionala si de creativitate in vederea dezvoltarii economiei. Ne-am trezit deodata in ’89, ’90, ’91, avem o platforma larga de ramasite comuniste, in ghilimelele de rigoare, si deodata nu stiam ce sa facem cu ele, ramane la latitudinea noastra sa decidem dar nu eram invatati s-o facem. Ce inseamna asta ? Cei din strainatate in momentul respectiv nu erau interesati sa vina in Romania sa investeasca, nu exista un cadru legal puternic si bine pus la punct, nu exista un sistem bancar care sa-i favorizeze, nu exista o politica monetara care sa poata elimina riscurile asa cum isi pot ei calcula in tarile din vest. Si atunci a aparut aceasta perioada in care nu s-a intamplat nimic in Romania, dupa care Romania a devenit o piata interesanta pentru investitorii din strainatate, si in momentul acela venind strainii in Romania s-a simtit influenta mentalitatii straine asupra cetatenilor romani, atat asupra celor care vroiau sa faca investitii dispunand de anumite sume de bani si a celor care doar erau angajati in aceste firme.
De aceea cred eu ca in momentul de fata cand vorbim de o globalizare, sau mai bine spus cum ne exprimam noi in cadrul Comisiei de Dezvoltare Regionala, obiectiv comun in cadrul Uniunii Europene de realizare a coeziunii economice, sociale si teritoriale, prin eliminarea discrepantelor de standard de viata, tinand cont de specificitatea regionala.
Daca eu in Bucovina am ca domenii primordiale cu potential de dezvoltare industria textilelor, industria de prelucrare a lemnului si turismul, respective agricultura, atunci eu trebuie sa gasesc o politica adecvata, odata de alocare a fondurilor in mod eficient in primul rand pe aceste 4 domenii si apoi sa gasesc metodele necesare si adecvate pentru a lua masurile necesare ca sa se dezvolte, sa stimulez dezvoltarea, sa-l stimulez pe nenea Gheorghe de la tara sa faca un proiect european, sa acceseze inca 2-3 milioane  euro de la Uniunea Europeana, sa-l stimulez pe cel care face confectii sa aplice pentru bani europeni pentru a-si mari fabrica sau pentru a face si alte textile decat cele…

B.T.: Sa-i stimulam pe cei din diaspora?

P.L.: Sa-i stimulam pe cei din diaspora sa se intoarca in Romania pentru ca au posibilitatea sa castige cel putin tot atat de multi bani cat castiga in strainatate, mai ales daca este istet si-si pune in practica cunostintele pe care le-a acumulat de-a lungul anilor in strainatate poate chiar castiga mult mai bine, respectiv isi pune propriul business pe picioare pentru a avea un standard de viata mai rasarit, mult mai prosper decat il are aici cu o simpla angajare si va spun sincer, tendinta in momentul de fata este ca romanii sa se-ntoarca si am inregistrat exemple foarte pozitive unde cel care a lucrat 5, 7 sau doar 3 ani intr-un restaurant in Italia, spre exemplu, a venit si si-a deschis un restaurant fie intr-un oras mic, fie intr-un oras mai mare, fie chiar undeva la munte si ofera servicii gastronomice.
Cel care a lucrat poate intr-un hotel la nivel destul de limitat, a venit cu cativa bani in buzunar, cu ajutorul altora, au facut o mica pensiune cu 5, 7, 11 camere, cu potential spre extindere si ofera servicii gastronomice si hoteliere turistilor din zona.
Altii au venit si au luat bani de la banca si au aplicat pentru bani europeni si au facut proiecte de 4-5 milioane de euro.
Un caz concret chiar in judetul nostru Suceava, unde s-a deschis o ferma pe o suprafata de peste 90 hectare si o ferma de peste 120 de bovine, care produce lapte intr-o cantitate in care nici macar el nu se astepta si afacerea este foarte lucrativa.
V-am dat un exemplu pentru cei care au avut posibilitatea, au fost mai norocosi si au iesit din tara, au avut posibilitatea sa preia know-how-ul, cunostinte din Australia, spre exemplu, Italia, Spania, unde sunt cei mai multi romani in momentul de fata sau chiar SUA, au invatat din disciplina de munca a cetatenilor sau a colegilor de munca din fabrica respectiva sau din compania la care au lucrat si sa poata transfera intr-o afacere proprie in Romania, este cred cel mai potrivit moment.
Mai mult decat atat, cei care doar au invatat, nu au spiritul investitorului, nu au spiritul businessman-ului, omului de afaceri, poate sa se intoarca in Romania pentru ca exista necesitatea fortei de munca calificata care poate sa castige cel putin la fel de multi bani ca si in strainatate si daca are si cunostinte de limbi straine, respectiv cunostinte avansate in ceea ce priveste domeniul respectiv, fie legat de cercetare, fie legat de evolutia produselor, fie doar legat de disciplina in munca au sanse sa ceara salarii mari si in Romania.
Va spun sincer, si eu am fost unul din aceste cazuri, sunt manageri romani in Romania care castiga pe aceeasi pozitie similara mai mult decat un manager in Germania sau Italia.

B.T.: Este o renastere in Romania, Romania este nou-nascuta si trebuie sa ne dam la o parte paianjenii din fata a vechiului sistem, a vechii infrastructuri, noi pana acum am trait cu impresia sau am fost educati ca Romania are relatii doar cu statele si cu marele institutii dar astazi ar trebui sa invatam ca relatiile se fac intre oameni, asta incercati sa faceti dumneavoastra azi, aici cu noi si cu Europa. Puteti sa ne vorbiti despre cum ati fost primit la noi in comunitate in Melbourne si cu ce impresii ati ramas despre comunitatile noastre de aici.

P.L.: Intr-adevar, in ceea ce priveste reprezentarea romanilor si schimbarea de viziune este foarte importanta relatia interumana, capabilitatea sociala a acelor membri. Mie mi s-a spus chiar sociopat in Parlamentul European. De ce? Pentru ca eu, dupa scurt timp deja, si pe considerentul ca vorbesc limba germana si cei mai multi europarlamentari sunt din Germania, poate si asta ar fi un factor, dar eu intru foarte usor in contact cu lumea, ceea ce este un mare atu pentru activitatea de europarlamentar.
Si revin la ceea ce spuneam adineauri, pentru a imbraca haina europeana iti trebuie aceasta abilitate pentru ca de altfel nu vei putea sa treci de partea ta, sa castigi de partea ta ceilalti colegi europarlamentari care au alte interese, pentru care interesul tarii tale care il reprezinti acolo nu reprezinta un interes comun cu al tarii sale, de aceea iti trebuie aceste competente.
In ceea ce priveste comunicarea cu cei pe care ii reprezinti, inclusiv pe romanii din Australia, imi place foarte mult sa cred ca pot reprezenta o portita catre Europa pentru romanii din Australia. Acest lucru l-am mentionat si pe site-ul meu, daca veti citi acolo, www.luhan.ro, vreau ca biroul meu din Suceava, ca si cel din Bucuresti, si cel din Bruxelles si cel din Strasbourg, dar si simplul site cu posibilitati de comunicare prin mail si prin telefon sa reprezinte o portita a romanilor catre Europa, prin Uniunea Europeana, mai exact, catre cea mai inalta institutie decizionala a Uniunii Europene, care se numeste Parlamentul European, din care eu fac parte si le pot sustine interesele cu fermitate.
De aceea ii rog chiar pe toti cei interesati sa comunice cu mine prin interesul acestui mediu.
In ceea ce priveste impresiile mele in Melbourne, intotdeauna au fost bune si primirile au fost foarte calduroase pentru care le multumesc tuturor cu care am intrat in contact. M-am bucurat foarte mult sa vad ca romanii sunt plini de initiative, sunt vazuti ca o comunitate foarte bine integrata, mai ales in statul Victoria si au reusit sa se dezvolte si pe plan financiar relativ repede o mare parte dintre ei, ceea ce eu apreciez foarte mult, asta inseamna ca sunt iscusiti, ca au muncit, au fost harnici si ca au avut idei.
De aceea, ma simt foarte bine aici si ma simt intr-un loc potrivit, vorbesc despre idei si despre prezentarea lor in Parlamentul European.
Eu voi sustine in continuare si voi fi parte a acestei delegatii, voi sustine relatia cu Parlamentul European, intre Parlamentul European si Parlamentul Australiei, dupa care, bineinteles ca vreau sa cred ca voi intra in contact cu mai multe asociatii de romani de aici, voi avea posibiliatea sa comunic mai direct cu ei si ca voi putea sa le reprezint ideile in primul rand, dar si necesitatile la cel mai inalt nivel decizional european.
Repet, le multumesc pentru primirea calduroasa, sper sa ne revedem foarte curand, ori de cate ori sa se simta liberi de a comunica cu mine, sunt de-al lor, sunt de-al romanilor, inclusiv Australia si sunt cu mare drag reprezentant al romanilor din Australia. Doresc sa le reprezint ideile pe care ei sa mi le comunice cat se poate de curand, dar si necesitatile, deci nu ne ferim de greutati, problemele sunt facute pentru a fi rezolvate nu inconjurate, e o alta ideologie de politica si sper ca vocea noastra si promovarea tineretului sa fie efectuata si la nivel national.

B.T: Si noi va felicitam si va dorim succes in continuare in realizarea proiectelor dumneavoastra si a relatiilor noastre cu dumneavoastra, asteptam in continuare sa mai treceti pe la noi, va multumim ca ati acceptat sa fiti oaspetele nostru si va rugam transmiteti salutul nostru Romaniei.

P.L: O sa le transimt cu drag, mai ales colegilor nostri europarlamentari, celor 33, si bineinteles ca imi permit sa le transmit si din partea celor 33 de europarlamentari un salut tuturor romanilor din Australia, ei cunosc foarte  bine necesitatile diasporei, cunosc foarte bine faptul ca au a 7-a putere in Parlamentul European si considera ca romanii, oriunde au mers, au facut o figura de oameni civilizati, si de oameni gospodari si harnici, oameni implicati, chiar daca mai exista si exceptii, nu ne ascundem in spatele umbrei, dar in general romanii s-au integrat foarte repede, stiu acest lucru si vrem sa le reprezentam interesele mai ales tinand cont de faptul ca noi acuma suntem membri ai Uniunii Europene, cu alte drepturi, suntem a 7-a putere in cadrul institutiilor europene si putem avea un cuvant in ceea ce priveste elaborarea de politici europene.

B.T:
Va dorim drum bun si sa auzim numai de bine!

P.L.:
Va multumesc!

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page