Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Constantin Tanase - „Carabusul” teatrului de revista românesc


Ion Maldarescu
Luni, 29 August 2011 ; ART-EMIS


Constantin Tanase (5 iulie1880- 29 august 1945)
„In tara asta, tara painii/ Sa aiba paine chiar si cainii/ Guvernul nostru ne obliga/ S-avem o zi de mamaliga/ Lor ce le pasa cum e traiul/ Scumpira trenul si tramvaiul/ Scumpira tot, la catarama/ Pana si painea si tutunul/ si cand injuri pe sleau de mama/ Ei, cica, eu fac pe nebunul."

Constantin Tanase, s-a nascut la 5 iulie 1880 si vreme de cinci decenii a smuls milioane de zambete, descretind fruntile romanilor. Imensa popularitate de care s-a bucurat in viata poate fi asemuita cu a unui alt mare artist, Matei Millo. „Pamfletele" recitate de Tanase au reusit sa devina expresia durerilor, a revoltelor si a nazuintelor unui public mult mai larg decat si-ar fi inchipuit oficialitatile din vremea sa. Va prezentam cateva din cupletele sale, la fel de actuale ca si in urma cu sapte-opt decenii:


„Ne-am trezit din hibernare/ Si-am strigat cat am putut:/ Sus Cutare! Jos Cutare!/ si cu asta ce-am facut?
Am dorit, cu mic, cu mare,/ Si-am luptat, cum am stiut,/ S-avem noua guvernare,/ Si cu asta ce-am facut?
Ca mai bine sa ne fie,/ Ne-a crescut salariul brut,/ Dar traim in saracie,/ Si cu asta ce-am facut?
Ia coruptia amploare,/ Cum nicicand nu s-a vazut,/
Scoatem totul la vanzare,/ Si cu asta ce-am facut?
Pentru-a castiga o paine,/ Multi o iau de la-nceput,/ Ratacesc prin tari straine,/ Si cu asta ce-am facut?
Traversam ani grei cu crize,/ Leul iar a decazut,/ Cresc intruna taxe-accize,/ Si cu asta ce-am facut?
Totul este ca-nainte,/ De belele n-am trecut,/ Se trag sforile, se minte,/ Si cu asta ce-am facut?
Se urzesc pe-ascuns vendete,/ Cum nicicand nu s-a vazut,/ Tara-i plina de vedete,/ Si cu asta ce-am facut?
Pleaca-ai nostri, vin ai nostri!/ E sloganul cunoscut;/ Iarasi am votat ca prostii,/ Si cu asta ce-am facut?"

La un an dupa cotropirea tarii de catre trupele sovietice, Constantin Tanase a satirizat cu mult umor obsesia invadatorilor pentru obiceiul de a „rechizitiona", ziua in amiaza mare, in plina strada, bunurile personale purtate la vedere, mai ales ceasuri de orice fel, pe care le cereau spunand „Davai Ceas!" (da-mi ceasul). Intr-unul din spectacole, artistul rostea cu voce tare un cuplet: „Rau era cu « der, die, das »/ Da-i mai rau cu « davai ceas ! »/ De la Nistru pan' la Don/ Davai ceas, davai palton/ Davai ceas, davai mosie/ Haraso, tovarasie"



Dupa reprezentatiile „acuzatoare" la adresa ocupantilor, a fost arestat si amenintat, ordonandu-i-se sa sisteze spectacolul. Nu s-a conformat. La urmatoareal reprezentatie, Constantin Tanase a aparut pe scena cu ceasuri puse peste manecile hainei, de sus pana jos. Ca de obicei, marele artist fost aplaudat frenetic, desi nu scosese vreun cuvant. Urmatorul act al spectacolului a fost la fel de sugestiv: in mijlocul scenei, un mare ceas-pendula. Artistul, pasind in jurul ei a spus doar atat: „Tu tic, eu tac,/ Asa-i vremea, ce sa fac?". Cateva zile mai tarziu, marele actor pleca intr-o alta lume. Este dificil de demonstrat cauza reala a disparitiei inegalabilului Constantin Tanase. Dintre cele doua versiuni care circula, ambele sunt posibile, atat cea a unui blocaj renal survenit in urma unei infectii, ca si pneumonia contractata dupa „tratamentul" aplicat de autoritatile sovietice, dar nu poate fi exclusa nici combinatia" dintre cele doua alternative. Cert este doar ca marele artist a slujit teatrul pana in ultimele clipe a le vietii sale. Dupa cum relateaza cunoscutul „cronicar" al teatrului romanesc, Ioan Massoff, „in seara zilei de 28 august 1945, vizitat de unul dintre medici, prieten bun cu Tanase, intrebandu-l cum ii merge, Tanase a dat din cap neincrezator in asigurarile acestuia si cu un zambet amar in coltul buzelor arse, i-a raspuns: « Doctore, sa stii ca asta-i ultima noapte a lui Mihai Viteazul! » (...) Sotia l-a asigurat ca se va face bine, dar Tanase, pesimist, i-a raspuns: « Madam Tanase, sa vedem cine are mai multa imaginatie »".(1)
In ziua urmatoare, pentru prima data, cel care inveselise un intreg popor nu s-a mai putut prezenta la intalnirea cu publicul. La ora 5 a dimineatii de 29 august 1945 „vestea disparitiei marelui artist s-a raspandit cu iuteala fulgerului". La 31 august, pe strazile din jurul Ateneului din Bucuresti se adunasera mii de oameni. „Tanase, sus, pe carul mortuar, facea ultimul drum prin Capitala pe care o indragise si pe care o cantase in vremuri de restriste. Recrutul anonim, fiul modestului laborant din Vaslui, venit voluntar la Bucuresti cu patruzeci si sase de ani in urma, primea astfel defilarea locuitorilor Capitalei".(2)

Sustinand cu mare eleganta si talent ideologia bunului simt, Constantin Tanase a facut din scena bucuresteana un post de avangarda impotriva exagerarilor social-politice ale vremii, iar cupletele sale pot caracteriza la fel de bine si societatea romaneasca actuala:


Algoritm de calcul al pensiei

„Alta chestie/ E scoaterea la pensie/ Astazi esti functionar/ Insa maine pensionar.///Poate te intereseaza/ Pensia cum se calculeaza./ Ei, uite cum se calculeaza:/ Din 35 de ani servici/ Care vor fi socotiti/ Scazi primii ani de scoala/ si absentele de boala,/ Zilele de sarbatoare,/ Orele suplimentare,/ Plus un an si patru luni./ Tragi o linie si aduni.// Pe urma imparti la cinci, apoi/ Ce-ti da inmultesti cu doi,/ Scazi anul cand te-ai nascut,/ Adaugi tot ce-ai scazut/ Si la cifra ce-a iesit/ Pui un zero la sfarsit./ Anii pentru insurati/ Se vor socoti dublati/ Adica ani de razboi/ Socotind ca-n vremea asta/ Te-ai razboit cu nevasta.// La totalul obtinut/ Pui trei zero la-nceput/ Scazi anii de celibat/ Ridici restul la patrat/ Si-astfel intr-o prima faza/ Afli sumele de baza./ Apoi le extragi la toate/ Radacinile patrate/ Si la suma dobandita/ Aplici cota cuvenita,/ Care nu trebuie sa fie/ Mai mare de 5 la mie.// Din suma ramasa bruta/ Scazi 4 si 8 la suta/ Trei la mie la pompieri,/ Impozitul pe averi./ Supracota respectiva,/ Taxele pentru coliva,/ Cinci la suta pentru dric,/ Pe urma nu mai scazi nimic.// Din totalul rezultat/ Versi doua treimi la stat/ Si restul ti se cuvine/ Nu stiu daca ma exprim bine!//." (ART-EMIS)

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page