Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Scoala de spionaj de la Târgu-Mures




O cladire incarcata de istorie, ca atatea altele din oras. A fost pe rand, scoala de ofiteri austro-ungari, apoi Liceu Militar romanesc. Azi este una din institutiile de elita ale invatamantului medical din Romania, respectiv Universitatea de Medicina si Farmacie din Targu-Mures. Un fapt mai putin cunoscut de catre mureseni este acela ca a existat o perioada in care, in aceasta impozanta cladire, a functionat un centru de spionaj maghiar cu o scoala proprie de agenti.   

Scoala de cadeti austro-ungari

Deschisa de autoritatile imperiale in anul 1909, scoala de cadeti austro-ungari avea atunci un numar de 217 elevi. In timp, numarul elevilor crescuse insa progresiv ajungand  ca in 1912 sa aiba 25 de profesori si 294 de elevi, din care 221 maghiari, 44 germani, 5 romani, 8 croati si 16 de alte nationalitati.

Din aceasta scoala de cadeti austro-ungari din Targu-Mures, a plecat pe front, in 1915, si tanarul Emil Rebreanu. In vara anului 1914, Emil - fratele marelui romancier Liviu Rebreanu - a fost incorporat in armata austro-ungara si trimis la scola militara de ofiteri din Targu-Mures. Aflat sub arme, la Targu-Mures, Emil a continuat o corespondenta care incepuse mai demult, cu tanara Cornelia Danila, fiica unui preot. Gratie acestor scrisori publicate de catre cercetatorul Stancu Ilin, in anii 70 ai secolului trecut, au putut fi reconstituite crampeie din viata mureseana a lui Emil Rebreanu, eroul din romanul „Padurea spanzuratilor”. In toamna anului 1914, semnele apropiatei sale plecari pe front, dar si presimtirile funeste deveneau tot mai evidente, fapt rezultat chiar din scrisorile pe care i le trimitea Corneliei Danila. Pe data de 23 martie 1915, cu sufletul de doua ori indoit - intre timp tatal iubitei Cornelia ii refuzase cererea in casatorie catalogand-o drept “joaca de copii” - Emil Rebreanu pleca de la Targu-Mures, pe frontul din Galitia. Va continua sa-i scrie Corneliei Danila, dar din acea perioada s-au pastrat foarte putine scrisori. Cele ce au urmat in viata sa - respectiv conditiile in care i-a fost dat sa moara - sunt insa bine cunoscute gratie romanului “Padurea spanzuratilor” si filmului omonim. Moartea lui Emil Rebreanu o va anunta familiei Rebreanu, Jovan Kurici, ordonanta sa, croat de origine, cel care va face acest lucru prin trei scrisori succesive, pentru a fi sigur ca in conditiile instabile ale frontului, macar una dintre ele va ajunge la destinatie. Au ajuns insa toate trei.
 
Apoi, Liceu Militar romanesc...

Dupa Marea Unire din 1918, in localul fostei scoli de cadeti austro-ungari, a fost infiintat Liceul Militar „Mihai Viteazul”, un liceu de elita al invatamantului romanesc interbelic. O data in plus, conceptia lui Nicolae Filipescu, ctitor de licee militare dupa model francez, s-a dovedit viabila. Atunci, dar si mai tarziu, aceste licee au demonstrat ca sunt adevarate pepiniere de cadre de elita pentru armata romana, dar si pentru diverse domenii din viata civila. Liceul si-a inceput cursurile cu doua clase, dar abia pe data de 20 noiembrie 1919, deoarece localul ce i-a fost repartizat necesita reparatii ample, urmare a distrugerilor suferite in timpul razboiului. In anii urmatori s-a mai adaugat cate o clasa astfel ca, in 1923, avea deja 7 clase. In anii 1925, 1926 si 1929, Liceul Militar „Mihai Viteazul” si-a recrutat elevi numai din Transilvania si Banat, dar in ceilalti ani i-a recrutat din intreaga tara. An de an, numarul elevilor a crescut progresiv, ajungand ca in 1931, in liceu sa fie inmatriculati 612 elevi. Cu Ordinul nr. 12140 din 31 august 1940, al Marelui Stat Major al Armatei Romane, incepand cu 1 septembrie 1940, Liceul Militar „Mihai Viteazul” a fost mutat la Timisoara. Avusese loc odiosul Dictat de la Viena, din 30 august 1940, iar Targu-Mures urma sa intre in zona cedata Ungariei. Dupa 37 de ani, in 1977, la Alba-Iulia a fost reinfiintat un Liceu Militar purtand acelasi nume. Intr-un anume fel, se reinnoda o traditie intrerupta brutal in 1940... Ca fapt divers, Victor Emilian Bancu (1925-1994), cel ce avea sa devina mai tarziu marele chirurg si distinsul profesor universitar muresean, formator de scoala chirurgicala, a fost si el absolvent al Liceului Militar „Mihai Viteazul”. Cursurile acestui liceu le-a inceput la Targu-Mures, dar le-a finalizat la Timisoara.
 
...Si scoala de spionaj de la Targu-Mures

Potrivit unei sinteze informative intocmite de Serviciul Secret de Informatii din Romania (S.S.I.), la scurt timp dupa preluarea Ardealului de Nord de catre Ungaria, respectiv august 1940, in orasele Oradea, Baia Mare, Bistrita Nasaud, Cluj, Targu Secuiesc si Targu-Mures au fost infiintate centre de spionaj maghiar. Cel de la Targu-Mures, care fiinta in fostul local al Liceului Militar „Mihai Viteazul”, avea si o scoala de spionaj proprie unde erau instruite grupurile denumite „Polgáris”. Formate din „cetateni maghiari de absoluta incredere”, aceste grupuri ar fi urmat, ca in cazul unui eventual conflict direct romano-maghiar, sa fie infiltrate in Transilvania necedata si sa-i identifice pe liderii romani de opinie, precum si pe „maghiarii care simpatizau cu romanii.” La fel ca si celebrele unitati SMERS, din armata sovietica, componentii acestor grupuri trebuiau sa actioneze pe aceleasi principii. Dupa identificare, cei vizati urmau sa fie lichidati rapid. S.S.I. a reusit de asemenea sa documenteze si incadrarea cu personal a centrului, precum si in ce anume consta pregatirea cursantilor selectati. Poate ca ar fi interesant de stiut cati dintre cursanti au supravietuit razboiului si unde si-au sfarsit zilele. Cine stie prin ce arhive necercetate inca se afla numele lor....

Nicolae BALINT   
Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page