Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

România, în cursa pentru Oscarul la categoria `Cel mai bun film într-o limba straina`

Bucuresti, 23 aug /Agerpres/ - Categoria ''Cel mai bun film strain'' a Academiei Americane de Film, de multe ori controversata si intotdeauna interesanta, incepe sa fie mult mai eficienta in contextul in care Romania, Marocul si Venezuela si-au trimis deja propunerile, alaturandu-se Greciei si Poloniei in cursa din acest an, informeaza agentia Reuters. Nu se va sti daca Grecia va primi o alta nominalizare-surpriza la fel ca filmul "Dogtooth" de anul trecut, sau daca Romania va fi din nou ignorata pentru un film puternic si dur, asa cum s-a intamplat cu "4 luni, 3 saptamani si 2 zile''. In acest moment, insa, se pot discerne strategiile tarilor pentru categoria ''Cel mai bun film strain'' a Academiei. Grecia, de exemplu, pare sa fi reactionat la "Dogtooth", printr-o atitudine de genul "daca metoda functioneaza nu exista niciun motiv sa o schimbam", in timp ce Romania ar putea merge pe ceva marginal mai prietenos decat propunerile sale de obicei sumbre. In conformitate cu normele Academiei, fiecare tara are dreptul sa prezinte un singur film. Campul este ingustat de la cateva zeci (65 anul trecut) la noua, iar apoi doua comisii aleg cei cinci nominalizati din finala. Pelicula Morgen, regizata de Marian Crisan este propunerea Romaniei la premiul Oscar, la categoria ''Cel mai bun film strain''. Dupa cat se pare mai putin sumbra decat productiile care au fost in mod controversat trecute cu vederea de Academie in ultimii ani, "Morgen" trateaza prietenia dintre un agent de paza dintr-un orasel de la granita romano-ungara si un imigrant ilegal. Grecia a propus filmul "Attenberg" al regizoarei Athina Rachel Tsangari. Anul trecut, Grecia a primit cea mai stranie si mai controversata nominalizare in cursa pentru Oscar pentru "Dogtooth", iar tara pare sa se fi intors la ceva similar cu un film produs de regizorul "Dogtooth", Yorgos Lanthimos, si regizat de producatorul acestuia, Tsangari. Criticul Guy Lodge, care l-a vazut, l-a numit "Dogtooth'-surogat''. In plus fata de temele comune ale descoperirii sexuale si alienarii tinerilor, filmele impartasesc un proces de incubatie similar si un umor sec. Propunerea Marocului este ''Omar m'a tue", al regizorului Roschdy Zem. Povestea adevarata a imigrantului marocan incarcerat pentru omor in apropiere de Cannes analizeaza un sistem penal in care politia franceza si procurorii sunt inclinati sa puna crima pe seama unei tinte convenabile. Polonia a propus filmul "In Darkness" al regizoarei Agnieszka Holland. Aceasta a fost nominalizata la Oscar pentru "Olivier, Olivier" si a lucrat in SUA la seriale de televiziune precum "The Wire", "Killing" si "Treme", iar filmul ei a fost deja ales de Sony Classics, compania cu un palmares impresionant de alegere a castigatorilor si nominalizarilor la aceasta categorie. Intriga pare o ''momeala'' ideala pentru Oscar: se bazeaza pe povestea adevarata a unui criminal polonez care a ajutat la ascunderea unor refugiati evrei in timpul celui de al doilea razboi mondial. Propunerea Venezuelei este "El rumor de las piedras", al regizorului Alejandro Bellame Palacios. Cel mai putin cunoscut dintre propunerile din acest an, filmul lui Palacios este construit pe povestea unei femei din Caracas care incearca sa-si refaca viata pentru ea, mama ei si cei doi fii in urma inundatiilor care le-au distrus casa.
Mult mai multe propuneri vor sosi inainte de deadline-ul 30 septembrie al Academiei, precizeaza Reuters.AGERPRES ID: 2276468; Data: 2011-08-23 17:49:52; Redactori: liv/liv
Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page