Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Erori în serie



Romanii s-au obisnuit, din pacate, cu erori in serie ale celor care ii conduc acum. Premonitia cunoscutei publicatii "The Economist", care deja la sfarsitul anului 2008 scria ca Romania va suferi mai mult in criza ce vine, datorita "incompetentei decidentilor", pare mai curand sa-i fi acomodat, paradoxal, cu sirul de erori ce avea sa urmeze.
O insensibilitate fata de prostii s-a instalat pana si in presa specializata: se evoca masuri, dar, lipsind cultura comparatiei, nu se mai sesizeaza eroarea si nu se intrevad consecintele grave.
Sa luam cateva exemple. Monitorul Oficial nr. 551, din 3 august 2011, publica Hotararea Guvernului nr. 681, "Codul studiilor universitare de doctorat". Aceasta inlocuieste Hotararea nr. 567 din 2005, care a birocratizat mai mult decat orice alta hotarare in materie si a subminat studiile doctorale in Romania. Asa cum am aratat, la timpul potrivit, devenise posibil ca un doctorand sa parcurga examene si referate cu brio, fara sa faca vreo cercetare stiintifica, si sa devina doctor in stiinte fara rezultate de cercetare. Numai ca Hotararea de guvern nr. 681, din 2011, aduce erori si mai mari.
Prima consta in birocratizarea studiilor doctorale pe o scara fara precedent in Romania si in Europa. Bunaoara, conducatorul stiintific al doctorandului este asistat (inutil!) de "comisia de indrumare" a doctorandului (Art. 30), scoala doctorala are "un consiliu" (Art. 14), iar institutia organizatoare de studii doctorale are alt "consiliu" (Art. 9). Se calca, evident, pe picioare consilierii de pe capul sarmanului doctorand!
A doua consta in preluarea superficiala a unui sistem (din Germania, de pilda), in cadrul caruia pentru bursa doctorandului concureaza nu doctorandul insusi, cum este normal, ci conducatorul de doctorat (cum nu se petrec lucrurile nicaieri!) sau scoala doctorala (Art. 52). O noua sursa de coruptie se instaleaza astfel pe fata!
A treia consta in prevederea "prezentei efective" in facultate a doctoranzilor (Art. 43), care face ca, de pilda, un economist dintr-o banca, un profesor de liceu, un inginer dintr-o firma, un procuror sau judecator activ si multi altii sa nu mai poata face studii doctorale, fiind angajati. In plus, doctoranzii din strainatate, care sunt deja angajati de firme, institutii, companii, nu mai sunt ingaduiti.
A patra eroare rezida in aceea ca reglementarea de guvern pretinde formarea "de competente" ale doctoranzilor, lasand in afara ceea ce constituie scopul major al studiilor doctorale: creatia in forma descoperirii experimentale, conceptualizarii, inovatiei tehnologice, elaborarii metodologice etc. Or, un sistem de studii doctorale care nu stimuleaza creatia este doar o scoala de alt nivel.
Monitorul Oficial nr. 448, din 27 iunie 2011, a publicat ordinul privind "standardele minimale necesare si obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice" de conferentiar si profesor universitar. Trec peste cvasitautologia din titlu ("necesar si obligatoriu"), caci, evident, logica nu-i caracterizeaza pe responsabilii textului. Trec si peste cercul vicios de la Articolul 3: pot concura pentru posturi doar cei care satisfac "standardele", dupa ce este clar ca satisfacerea se stabileste abia prin concurs. Nu insist asupra faptului ca autoritatile din alte tari lasa "standardele" in seama competitiei candidatilor, ocupandu-se de atragerea de candidati valorosi, mai curand decat de blocarea unor candidati (restrictionand in parte un drept - acela de a te inscrie la un concurs). Acest ordin are alte hibe majore. Voi aminti aici doar doua.
Prima consta in discrepantele dintre titlurile universitare pe domenii. De pilda, la Matematica se pretind "contributii originale", in vreme ce la Fizica, Chimie, stiintele pamantului, Biologie etc. se pretind nu atat "contributii originale", cat publicatii in anumite reviste. Oare n-ar trebui apropiate aceste pretentii, fiind vorba de titlul de "profesor universitar", indiferent de domeniu? In plus, la Inginerie si Medicina pretentiile slabesc, incat, de exemplu, biologul de universitate este taxat exigent, totul relaxandu-se cand este vorba de medicina umana si de medicina veterinara.
A doua hiba majora este aceea ca nicaieri nu se pune problema descoperirii stiintifice, a noutatii conceptuale, a inovatiei tehnologice, a innoirii metodologice, a creatiei artistice. Problema creatiei este inlocuita in reglementarile autohtone, aproape pretutindeni (cu usoara exceptie a Matematicii), cu publicarea in reviste. Si aici se petrece o mistificare si o inducere in eroare a publicului: in loc sa se incurajeze creatia, se stimuleaza publicarea ca scop in sine, trecand sub tacere fapte alarmante. De pilda, avem in Romania autori de articole ISI, dar industria chimica dispare treptat, avem autori de publicatii, dar inovatia tehnologica stagneaza, avem texte tiparite, dar operele propriu-zise sunt rare s.a.m.d. Nu ar trebui ca cei responsabili sa se alarmeze observand in ce directie stearpa si infundata imping aceasta tara? Ar fi destul ca ei sa citeasca recentele documente ale European University Association pentru a-si da seama de izolarea la care duce optica lor gresita.
Monitorul Oficial nr. 569, din 10 august 2011, publica hotararea de guvern privind metodologia clasificarii universitatilor si ierarhizarea programelor de studii. Nu insist asupra imprejurarii ca in materie sunt deja practici elocvente (in Germania, Rusia, China etc.), care puteau fi folosite. Nu ma opresc asupra faptului ca acea clasificare si acea ierarhizare s-au facut deja de minister, doar ca acum s-a dat hotararea de guvern care sa acopere o operatiune deja facuta. O operatiune facuta - trebuie spus - cam dupa ureche si politizata pana la exces: dovada este chiar ezitarea vadita si intarzierea in a comunica rezultatele. Dupa cum se observa bine in hotararea de guvern (Art. 4, Art. 7), bazele de date sunt de la inceput nesigure si accesibile falsificatorilor pe care autoritatile ii menajeaza din considerente politice. Pe deasupra, hotararea de guvern are prevederi nerealiste. De pilda, se prevede (Art. 13) evaluarea anuala a programelor de studii. In plus, cercetarea stiintifica care este considerata in criteriile de clasificare si ierarhizare este redusa la publicatii, inovatia fiind lasata in afara. Nu avem oare, chiar in publicatiile ISI etalate de tot felul de nulitati intelectuale, o cantitate de trivialitati care ar trebui sa ne puna pe ganduri? Peste toate, si aceasta hotarare de guvern atesta ca, in conditiile actualei administratii a tarii, Romania nu are prioritati si nu face decat sa se plieze, cu nepricepere si politizare agresiva, la o tendinta europeana de salutat.
Atunci cand s-a discutat funesta lege a educatiei din 2011 multi au spus ca nu au incredere in calificarea si morala autorilor legii si, prin implicatie, in articolele lor. Astazi vedem confirmata premonitia. Inca o data se invedereaza un fapt: fara competenta, fara cultura, fara disponibilitatea de a invata, fara bun simt nu iese nimic durabil. Acum unii dintre cei care au indus prostii nenumarate in documentele incompetentei puteri de astazi mimeaza ca se dau la o parte. Oamenii de buna credinta spera ca va veni ora la care cineva va trebui sa raspunda pentru erorile in serie care impovareaza aceasta tara in invatamant si in restul activitatilor.

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page