Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Din lumea... lui Stanley Kramer (996)

“Sine ira et studio - Fara ura si partinire”, Tacitus

* Thomas Sowell, profesor universitar, nume de rezonanta in publicistica Americana s-a remarcat printr-o  excesiva acuratete a comentariilor si lipsa de menajamente cand a fost vorba de critici la adresa prezentei  administratii cat si a ocupantului Biroului Oval. Domnia sa a facut o recenzie a cartii prezidentiale, “Dreams  of My Father”, in care Pontifus Maximus  a declarat ca a fost miscat pana la lacrimi de predica mentorului  sau, Rev. Jeremiah Wright, intitulata “White Folks greed runs a world in need.” (Lacomia populatiei albe  guverneaza o lume aflata in nevoi).
Thomas Sowell desi este African-American, nu s-a sfiit sa expuna un mare adevar: multi dintre cei  promovati de curenta administratie, impartasesc punctele de vedere extremiste ale reverendului Jeremiah  Wright, cel mai ardent exemplu fiind Ministrul Justitiei, Eric Holder, departament care ar trebui sa-si  schimbe denumirea din Department of Justice in Department of Payback (Departamentul Razbunarii), cat si  faptul ca ideea ca cei bogati au devenit si mai bogati prin saracirea celor saraci a fost o tema ideologica in  tarile lumii a treia, pentru “chipurile” a le explica de ce se gasesc in urma occidentului. Paradoxul situatiei  este ca foarte multe tarii sunt sarace si au ramas sarace sau corect, mult mai sarace si dupa abolirea jugului  colonial. Cand presedintele celui mai puternic stat din lume impartaseste o asemenea ideologie este un  mare semnal de alarma. Chiar sa nu fi stiut mesianicul personaj, care este si Irlandez pe deasupra, de faptul  ca ascensiunea Europei a avut loc in ultimele secole, Europa fiind in urma Chinei si a tarilor Arabe, in multe  domenii majore de activitate. Nimeni n-a considerat nici China nici tarile Arabe c-ar fi exploatat aceasta  nefasta conjunctura. Desi se incearca a se da o explicatie politica unor decalaje economice, existente intre  diferite categorii de popoare, explicatia este de cu totul alta natura. Cum va explicati decalajul economic  imens intre populatia majoritara malaieziana si prospera minoritate chineza, din Malaezia ?
Aceleasi decalaje economice imense le regasim in insula Ceylon (Sri Lanka) intre saraca majoritate  Sinhaleza si opulenta minoritate Tamila, intre prosperii Libanezi si saracii africani din Siera Leone, intre  Cehii si Germanii din Boemia, intre Banateni-Ardeleni si restul populatiei din Romania si in toate tarile  lumii, inclusiv intre statele care compun Uniunea Statelor Americane. Daca albii sunt de blamat pentru  neajunsurile celorlalte rase, la randul ei Europa ar trebui sa blameze China pentru ramanerea ei in urma.
Cat timp nu vom admite ca oamenii sunt diferiti, fara a fi superiori sau inferiori, ca sunt posesorii unor tare  genetice care le influenteaza comportamentul, ca solutionarea unor probleme nu se face prin aruncarea  blamului pe cei totalmente nevinovati, ca a pleda pe “cartea rasiala”-race card este inadmisibil la inceput  de mileniu al III-lea, ca a da o conotatie politica tuturor problemelor economice, le rupe de continutul lor  deci si de solutia ideala remedierii problemelor cu care ne confruntam si cat timp vom alege purtatorii  ilegali de creier drept factori decizionali, nimic nu se va schimba, economia mondiala semnandu-si singura  condamnarea la colaps generalizat.
Indiferent de turnura pe care o va lua mapamondul ne indepartam tot mai mult de societatile trasate de  Thomas Morus si Thomasso Campanella in Utopia si Cetatea Soarelui si ne apropiem de ideile extrase din  Ferma Animalelor a lui George Orwell sau nuvela Harrison Bergeron a lui Kurt Vonnegut in care se  regaseste ideea de “dystopian nature” a sistemelor politico-economice.
Termenul “dystopian” provine din limba greaca si face referire la traiul intr-un stat opresiv, politienesc in  care drepturile individului lipsesc cu desavarsire, sau vorba lui Pristanda: care va sa zica, nu exista!
Inca patru ani cu acelasi ocupant al Biroului aflat la 1600 Pennsylvania Avenue ne va transforma intr-o  “dystopian society.” Sunt convins ca din ignoranta, rea credinta si infantilism politic, nici nu ne meritam  alta soarta.  
In rest, am  primit din Romania tarifele care se aplica reclamelor mediatizate in publicatiile din Transilvania  si Banat. Spre stricta dumneavoastra informare costul unei reclame de 1 pagina, ajunge la 1.800 euro pe  aparitie. Cei care nu pot sa-si permita aceasta suma, pot recurge la dimensiunea de ¼ care costa 500 euro  pe aparitie !!!
 Tarifele pentru editiile electronice-Internet se taxeaza zilnic cu sume care se cifreaza la zeci de euro pentru  un simplu banner !!! Cand ma gandesc ca publicatiile de limba romana din Statele Unite aplica tarife  nemaiintalnite nici in Somalia si cele mai reduse din presa comunitara din America. Pana si tariful de 2  dolari zilnic pentru Internet, constituind o bariera financiara greu de suportat pentru anumiti conationali,  chipurile profesionali !?! Ca sa fiu inteles: avem tarife de 50-100 ori mai mici ca in Romania, iar sprijinul  comunitar este inexistent, tot felul de persoane fizice sau juridice solicita spatiu publicitar gratuit, fara sa  realizeze ca spatiile publicitare sunt generatoare de cheltuieli materiale (hartie, filme, placi tipografice,  cerneluri, chimicale etc.) plus cheltuieli administrativo-gospodaresti. Publicatiile de limba vietnameza,  sapte la numar, numai in zona in care locuim, au tarife de 6 ori mai mari iar cele filipineze se inscriu pe  aceeasi linie.
Asa ca dragilor, cu sprijin comunitar inexistent si cu tarife care nu acopera nici cheltuielile, ceea  ce  urmeaza este previzibil. Sunt curios, unde veti mai face publicitate dupa disparitia presei scrise de limba  romana, la care marea majoritate dintre dumneavoasta v-ati adus o majora contributie.                
A. C. Ton

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page