Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

1 Decembrie - Ziua nationala a romanilor

Ziua nationala a romanilor vine din acel trecut lung si viteaz, plamadit de "tot ce misca-n tara asta" si tinut intreg cu spada si cu arcul, ori cu plugul si cu graiul, in vatra stramoseasca, pe care au ars vreascuri si inimi, pe care s-au topit ganduri si au curs lacrimi. Istoria noastra nationala a fost o lupta neintrerupta, din negura timpului, iar patria n-a fost decat "un rug", pe care s-au jertfit, la momentul si la locul potrivit sau cerut de Stele, cei mai buni fii ai sai. Iar daca in fiecare clipa, altele au fost cerintele, acei fii strasnici ai natiunii au raspuns simplu si total, cu intelepciune si cu putere, ca sa ramana faclii luminand dainuirea noastra aici. Asa s-a luptat Decebal cat a putut pentru apararea neamului sau si s-a jertfit tot cat a putut de mandru, ca sa nu impodobeasca, umilit in lanturi,carul triumfal al celui mai strasnic imparat al Romei, la inceput de mileniu bantuit de vanturi naprasnice, care i-a imprastiat urmasii prin secolele viitoare, silindu-i sa slujeasca unui stapan sau altul, venit mai de aproape sau din cine stie ce cotlon sau pustiu al pamantului.

Si au trecut veacurile-n sir, cand romanii iviti din aceiasi parinti de seama si despartiti in cele trei provincii, dar tinand de matca straveche a Daciei, au traversat timpul, pastrandu-si puterile neamului pentru Unire. Astfel primul mare istoric al nostru, Nicolae Balcescu, barbatul care si-a impletit destinul cu acela al poporului sau, demonstreaza acea viziune limpede asupra jertfei pentru Unire, intr-o sinteza tulburatoare: "Unitatea nationala fu visarea iubita a voievozilor nostri cei viteji, a tuturor barbatilor nostri cei mari, care intrupara individualitatea si cugetarea poporului, spre a o manifesta lumii... Pentru dansa Mircea cel Batran si Stefan cel Mare se luptara toata viata lor indelungata... pentru dansa Mihai cel Viteaz cade ucis in campul Turda".

Acest ideal maret al unitatii nationale i-a condus pe romani prin vitregiile timpului, infruntand mereu un sultan sau un imparat, la o margine de tara, ferindu-se de nimicire si purtand flacara sperantei. Dar ziua cea sfanta cand romanii aveau sa-si vada visul implinit, acela al Romaniei Mari, venea dupa anii grei ai Primului Razboi Mondial, dupa ce toata suflarea neamului platise scump si dupa ce se mai varsase mult sange si la Marasesti si la Oituz si in alte locuri.

Maretul eveniment pregatit indelung de revolutionarii pasoptisti si intemeiat de "Oamenii Mariei Sale", Alexandru Ioan Cuza, la 24 Ianuarie 1859, isi gasea in curand Desavarsirea.

Consiliul National Roman Central infiintat la sfarsitul lunii octombrie 1918, care si-a asumat rolul de reprezentant suprem al nazuintelor romanilor transilvaneni, avand sediul la Arad, a convocat o Adunare a romanilor, in orasul Alba-Iulia. In acest loc istoric, la 1 Decembrie 1918, Marea Adunare Nationala a tuturor romanilor din Transilvania, Banat, Crisana si Maramures, la care au participat peste 100 000 de persoane si 1228 de reprezentanti alesi, au adoptat o Rezolutie prin care se decreta Unirea lor si a tuturor teritoriilor locuite de ei, cu Romania. In felul acesta, dupa suferintele indurate de veacuri, romanii si-au realizat idealul unitatii nationale, pentru care facusera sacrificii imense. Povara grandioasei izbanzi au purtat-o pe umeri Regele Ferdinand I si personalitati remarcabile ale momentului, ca Iuliu Maniu, Vasile Goldis, Iuliu Hosu, Miron Cristea, iar Nicolae Iorga saluta cu entuziasm evenimentul.

Ziua de 1 Decembrie 1918 se asaza firesc la temelia existentei fiintei noastre nationale, adunand simbolic intreaga istorie si purtand adevarul trainiciei noastre pe aripi de vultur sau de randunica spre nepieritoarea inaltime albastra a cerului.

Dwight Luchian-Patton

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page