Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Moment istoric (II)


(Continuare din editia precedenta)

Daca ne intoarcem in trecut, pentru a observa anticiparile initiale ale marilor ganditori moderni care au conceput institutiile statului pe o temelie morala - plecand de la Habermas, inapoi, spre Dewey, Jefferson, Kant, Vico - atunci ne putem opri la Confucius. Analectele sale, prin profunzimea lor, explica faptul ca acest fondator al reflectiei morale chineze a dat o conceptie ce a infruntat cu succes doua milenii si jumatate de istorie.
Nu este aici spatiul pentru largi si amanuntite comparatii. Este destul sa preluam cateva citate privind baza morala a statului. “Acela care isi conduce statul pe o baza morala va fi sustinut de popor, tocmai cum steaua polara este inconjurata de toate celelalte stele” (p. 12). Confucius a sesizat cu claritate legatura dintre moralitate si motivarea cetatenilor. El a pretuit pana la exaltare importanta “virtutilor” cetatenesti. “Condus prin edicte si pedepse, poporul va sti doar cum sa se fereasca de tulburare, dar nu va avea un simt al rusinii. Ghidat de virtuti si ritualuri, oamenii vor avea un simt al rusinii, dar vor sti si cum sa isi corecteze greselile ce provin din acordul lor” (p. 13). Ca temelie sigura a “virtutilor”, Confucius a vazut “integritatea”: “Existenta omului rezida in integritatea sa. Un om lipsit de integritate poate exista doar prin norocul sau” (p. 82). Autorul Analectelor a apasat cat se poate de explicit pe diferenta dintre “gentlemen” si “omul marunt (petty man)”: ”Un gentleman este intotdeauna cu vederi largi, in vreme ce un om marunt este mereu plin de anxietate” (p. 107). Sau: “gentlemanul uneste in loc sa conspire, omul marunt conspira in loc sa uneasca” (p. 18). Inainte, Confucius stabilea aceasta diferenta: “In timp ce gentlemanul prefera virtutea, omul marunt prefera locul sau nativ; in vreme ce gentlemanul prefera legea, omul marunt isi prefera interesul de sine” (p. 46), pentru ca apoi sa o fixeze definitiv: “omul marunt face tot ceea ce poate sa isi mascheze propriile erori” (p. 310).
Confucius a dat o conceptie asupra statului concentrata asupra bazei morale si o conceptie asupra cetateanului care accentueaza virtutile. El a vazut in legi (pe care le-a numit “rituri”) realitatea de baza a statului si a chemat la conceperea legilor din punctul de vedere al asigurarii “armoniei”. “Promovand riturile, cautarea armoniei este cel mai valoros principiu” (p. 8) - transmitea Confucius discipolilor sai. Spre deosebire de contemporanii sai, dar si de unii dintre cei care apoi vor juca un rol pe scena politica si culturala a Chinei (in secolul al XX-lea Mao Tze-Tung, care a incercat reorganizarea viziunii chineze pe soclul “contradictiei”), Confucius a asezat viziunea sa pe baza “armoniei” si a formulat-o pentru a infrunta secolele. Imprejurarea ca astazi confucianismul reprezinta “o intelepciune speciala, ce duce la prosperitate in cazul oamenilor de afaceri japonezi”, ca se poate vorbi legitim, considerand China, Vietnamul, Coreea de Sud, Japonia, de “cercul cultural al confucianismului” - cum remarca, pe drept, Xin Guanjie, de la Institutul de Filosofie din Beijing - confirma in plus soliditatea acestei viziuni.
Astazi, Universitatea Babes-Bolyai acorda cel mai inalt titlu al sau doamnei Xu Lin, directorul general al Hanban, din capitala Republicii Populare Chineze, Beijing. Momentul este cu siguranta istoric, din mai multe puncte de vedere.
Primul tine de personalitatea si raspunderea publica pe care doamna Xu Lin o detine. Aici trebuie sa subliniem inaltele calitati de manager si lider ale doamnei Xu Lin, care dirijeaza o retea foarte eficienta de Institute Confucius pe glob - o retea foarte prestigioasa, incat tot mai multe universitati din lume doresc sa se inscrie in aceasta retea.
Al doilea consta in faptul ca pentru prima oara Universitatea clujeana acorda cel mai inalt titlu academic unei personalitati chineze.
Al treilea rezida in aceea ca in oaspetele nostru de astazi avem un reprezentant al Chinei, tara care si-a asigurat cea mai impetuoasa dezvoltare printre tarile lumii in ultimele decenii. Se spune adesea ca China este noua supraputere a lumii, dar trebuie sa adaugam imediat ca este vorba de o supraputere gratie unei intelepte politici de dezvoltare, unui efort fara precedent in istoria omenirii din partea unei societati fara echivalent in orice timp, de un popor care imbina munca, inteligenta, inovatia, deschiderea spre lume, intr-un mod profund, firesc, cu foarte putine precedente in istoria umanitatii.
Al patrulea consta in faptul ca primim in doamna Xu Lin reprezentanta prestigioasa a unei tari prietene, in favoarea cooperarii cu care Universitatea Babes-Bolyai si actualii sai reprezentanti au pledat si pledeaza continuu, ca o chestiune de raspundere civica si politica a intelectualilor.
Vreau sa-i multumesc din toata inima doamnei Xu Lin pentru ca a acceptat distinctia noastra si se afla acum la Cluj, in Aula Magna, pentru a o omagia.



Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page