Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Competitie si valori (1)



Este util sa privim – daca vrem sa intelegem ceea ce se petrece in societatea timpului nostru – in literatura economica a modernitatii tarzii.
Aici prevaleaza inca tendinta de a absorbi tematica structurarii sociale, a puterii de decizie si a valorilor in calcule ale echilibrului bugetar, care izoleaza aspectele financiare de politicile economice si de economia existenta (asa cum am aratat in Andrei Marga, Criza si dupa criza, Eikon, Cluj, 2010).
Acestei tendinte i se opune, deocamdata insuficient, tendinta de a tematiza limitele cresterii economice, dependentele rationalizarii economice de componente sociale si valorice si nevoia de a considera astfel de componente in insasi metoda de analiza. Raportul Meadows (1970) a atras atentia asupra faptului ca sunt energii nerecuperabile (energia fosilelor), care stabilesc de la inceput limite cresterii economice. Ernst Friedrich Schumacher (Small is Beautiful, 1973) a aratat ca gigantismul economic distruge, prin implicatii, individualitatea umana, Robert Heilbroner (Business Civilisation in Decline, 1976) a argumentat teza declinului “civilizatiei afacerilor”, dupa ce John K. Galbraith (The Era of Opulence, 1961) a criticat creditul de consum, aratand ca oamenii sunt incurajati, in conditiile expansiunii acestuia, mai mult sa acumuleze bunuri de consum decat sa reflecteze. Aceasta literatura este confirmata tot mai mult in ipotezele ei, dar dominatia pe scena discutiilor apartine primei tendinte, care se revendica, deja in premise, din conditiile globalizarii (mondializarii, in terminologia de inspiratie franceza).
Recent, tocmai pentru a disloca aceasta premisa, a intervenit, cu o carte foarte importanta, cunoscutul consultant international si fost ministru de finante al Libanului, Georges Corm: este vorba de substantialul si extrem de incitantul volum Le nouveau gouvernement du monde: Idéologies, structures, contre-pouvoirs (La Découverte, Paris, 2010, 300 p.). Invatatul economist observa ca - mai ales in consecinta pragului reprezentat in practica de Margaret Thatcher si Ronald Reagan, care au relansat initiativa individuala printr-o politica explicita, si in teoria economica de Friedrich Hayek si Milton Friedman, care au echivalat orice interventie a statului in economie cu limitarea libertatii intreprinzatorului - s-a creat noua ideologie a neoliberalismului, care a ajuns sa domine mentalitatile timpului.
Georges Corm observa ca neoliberalismul nu este continuatorul liberalismului si nu il mosteneste pe acesta. In definitiv, biblia neoliberala, cartea cunoscuta a lui Milton Friedman, Capitalism and Freedom (1962), a pierdut pe drum cultura istorica si considerarea societatii din opera lui Adam Smith, David Ricardo sau chiar Max Weber, ramanand la clamarea unor postulate. Georges Corm sistematizeaza postulatele neoliberalismului in felul urmator:
a) fiinta umana actioneaza in sfera economica in acelasi timp egoist si rational, pentru a-si maximiza bunastarea; b) aditionarea unor astfel de comportamente individuale asigura cea mai mare bunastare a societatii; c) statul trebuie sa lase camp liber egoismelor individuale pentru a maximiza bunastarea colectiva; d) statul nu trebuie sa intervina in economie; e) numai piata poate fi arbitrul intereselor; f) piata este capabila de autocorectie; g) speculatiile pe piata trebuie luate sub control; h) lumea trebuie sa devina o piata unica libera, protectionismul fiind de evitat (p. 30-31). Georges Corm acuza in neoliberalism un dogmatism care este doar inversul dogmatismului marxist.
"Ne aflam aici in fata a doua exemple majore de degenerare a ratiunii umane, a spiritului de sistem al reconstructiei imaginare a lumii si a presupusei esente a naturii umane, in fata a doua sisteme la fel de abstracte si simplificatoare. Ele se sprijina, in fapt, pe unul sau doua principii simpliste care dicteaza o lectura trunchiata si stilizata la extrem a istoriei umane. Aceasta abordare dogmatica si metafizica in mod evident nu poate sa dea seama de complexitatea naturii umane, de diversitatea sa, de bogatia experientei istorice si de varietatea sa prin epoci si continente. De aici vine incapacitatea dezbaterilor publice asupra marilor probleme pe care le pune mondializarea de a ajunge la un consens de bun simt: debarasata de vulgata marxista, gandirea economica dominanta a cazut sub lovitura vulgatei neoliberale, nu mai putin simplificatoare” (p. 31). Georges Corm capteaza in termeni, ca putini altii, presupozitiile, criticabile desigur, ale actualei abordari dominante in economie, in stiintele sociale de astazi si in mentalitatea liderilor.
(Va urma)

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page