Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Declaratia de presa a ministrului Justitiei, Catalin Predoiu, pe tema statului de drept, sustinuta la sediul Ministerului Justitiei

7 iunie 2011


  Buna ziua,
Dupa cum stiti, in presa au aparut o serie de informatii si comentarii legate de unele declaratii ale unor diplomati si oficiali olandezi, potrivit carora Romania nu ar indeplini criteriul statului de drept, din cauza unor probleme legate de reforma Justitiei.
As dori, in primul rand, sa clarific contextul acestor declaratii. Cea mai recenta, apartinand unui consilier din Reprezentanta Permanenta a Olandei la Uniunea Europeana, a fost facuta in cadrul COREPER II care a luat in discutie Concluziile privind completarea proceselor de evaluare Schengen ale Romaniei si Bulgariei.
Contextul acestor discutii a fost favorabil Romaniei, chiar diplomatul olandez mentionand faptul ca Olanda apreciaza eforturile Romaniei si Bulgariei pentru aderarea la Schengen. Diplomatul olandez a introdus in discutie „statul de drept deficitar” in cele doua state membre, precum si existenta Mecanismului de Cooperare si Verificare, factori de natura a nu genera o decizie politica favorabila aderarii la Schengen in perioada urmatoare.
De la bun inceput, doresc sa resping categoric astfel de aprecieri, care nu pot fi sustinute de realitate. Se face o confuzie evidenta intre statul de drept si reforma Justitiei, care sunt lucruri diferite.
Reforma Justitiei este in curs, tocmai pentru consolidarea statului de drept.
Romania a facut si continua sa faca eforturi fara precedent pentru eficientizarea sistemului judiciar si combaterea coruptiei. Oricine ne viziteaza tara poate constata acest lucru fara dificultati.
Raportul Comisiei Europene privind progresele in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare din februarie a consemnat trendul ascendent si accelerat al reformelor si combaterii coruptiei.
Sunt regretabile, nefondate si neavenite astfel de aprecieri, care prejudiciaza  imaginea unui stat membru al UE, stat partener al Olandei.
Suntem deschisi sa dialogam si sa primim oficialii si diplomatii olandezi sa viziteze Romania, sa se informeze la sursa privind starea reformelor in Romania.
Dupa cum am mai spus interlocutorilor olandezi, inclusiv ministrului afacerilor europene, Ben Knapen, care a vizitat recent Bucurestiul, suntem gata sa mergem in Parlamentul olandez pentru a ne expune argumentele pentru aderarea la Schengen si a le explica faptul ca Romania a respectat tratatele europene si trebuie sa intre in Schengen.
Criticile oficialilor olandezi care pun la indoiala statul de drept din Romania ignora nu numai realitatile, ci si consemnarea lor in documente oficiale europene.
Astfel, criteriul existen?ei statului de drept este unul evaluat de ani de zile de catre institu?iile europene, in raport cu evolu?ia parcursului european al Romaniei. Acesta a fost o precondi?ie pentru aderarea la UE, fiind unul din criteriile de la Copenhaga, fara de care aderarea nu ar fi fost posibila.
Asa numitele Criterii de la Copenhaga, stabilite de Consiliul European in 1993, impun pentru statele candidate existenta unor institutii stabile, care sa garanteze democratia, statul de drept, drepturile omului, respectarea si protectia minoritatilor, o economie de piata functionala, precum si capacitatea de a face fata presiunii concurentiale si fortelor pietei din cadrul Uniunii, capacitatea de a-si asuma obligatiile de stat membru si, in special, adeziunea la obiectivele uniunii politice, economice si monetare.
O prima evaluare cu privire la acest criteriu a avut loc inca din 1997, prin Opinia cu privire la cererea Romaniei de aderare la UE. Ulterior rapoartele anuale ale CE au statuat in mod constant ca Romania continua sa indeplineasca criteriile politice. De exemplu, in Raportul din 2004, la pg.15, Raportul din 2005, pg.3, Raportul din 2006.  In documentul strategic cu privire la procesul de extindere din 2004tia, se afirma din nou ca Romania continua sa indeplineasca criteriile de aderaretiia. Este evident ca daca aceste criterii de la Copenhaga ?i implicit cerin?a statului de drept,  nu ar fi fost indeplinite, negocierile de aderare nu ar fi putut fi finalizate in 2004, iar tratatul de aderare nu ar fi fost semnat in 2005.
Olanda, ca ?i celelalte SM a ratificat tratatul de aderare, in lipsa acestei ratificari aderarea fiind practic imposibila. Prin aceasta, Olanda a recunoscut explicit indeplinirea conditiilor de aderare si ca atare existenta statului de drept.
Chiar ?i inainte de aderare, in toate documentele de monitorizare ale CE se face referire la probleme punctuale din domeniul Justi?iei cu privire la care se mai a?teapta progrese, fara a fi pusa in discu?ie existen?a statului de drept.
Aceea?i este ?i abordarea in cadrul Deciziei CE din 13 dec. 2006, de instituire a MCV, care enumera patru condi?ionalita?i punctuale, fara a contesta insa existen?a statului de drept.
In aceste conditii, apare legitima concluzia ca existenta si functionarea statului de drept in Romania este incontestabila si recunoscuta ca atare in rapoartele Comisiei Europene inca de la sfarsitul anilor ‘90.
In aceste circumstan?e, astfel de afirma?ii apar ca deosebit de grave, mai ales ca argumentele amintite sunt bine cunoscute in contextul european in care a fost lansata aceasta apreciere. Practic, opinia diplomatului olandez vine in contradic?ie cu evaluarile din ultimii peste 10 ani ale Comisiei Europene.
Faptul ca Romania este supusa in continuare unui Mecanism de Cooperare si Verificare nu este ?i nu poate fi interpretat de niciun SM ?i de nicio institutie in sensul de mai sus.
Dealtfel, monitorizarea pe diverse teme de interes devine o practica orizontala a Europei de azi. Olanda insa?i a lansat in 2008 o propunere de monitorizare a sistemelor judiciare din SM, sus?inuta puternic de Romania.
Chiar ieri, Comisarul pentru Afaceri Interne Cecilia Malmström, a prezentat public, in cadrul unei conferinte de presa, pachetul global anti-coruptie adoptat de Comisie in cursul saptamanii trecute. A fost lansat astfel ?i un instrument general de monitorizare anticorup?ie pentru toate Statele Membre. Putem trage, deci, concluzia ca in toate SM este intr-o oarecare masura afectat statul de drept?  Noi credem ca nu!
Comisarul Mallmström a mentionat ieri faptul ca toate statele membre UE sunt afectate de coruptie (in grade diferite insa). E o problema punctuala, cu privire la care a fost adoptat un instrument specific, dar care nu pune in discutie functionarea Justitiei si a statului de drept in statele membre UE.
In acela?i sens, pe parcursul mandatului am avut frecvente discu?ii cu omologi din multe state, membre sau nemembre UE, ?i am constatat ca fiecare dintre ace?tia se confrunta, intr-o masura mai mare sau mai mica, cu aspecte ce vizeaza buna func?ionare a Justi?iei, organizarea sistemului, bunul management al instan?elor ?i al resurselor, raspunderea ?i responsabilizarea magistra?ilor, formarea profesionala in diverse domenii, unificarea practicii etc.
Prin urmare, acestea sunt puncte inerente pe agenda mini?trilor de Justi?ie, priorita?i in diverse mandate sau diverse strategii, nicidecum indicii ale inexisten?ei statului de drept.
In acest context apreciem ca afirma?iile exagerate, care ignora in mod inten?ionat realita?ile din Romania si preiau o serie de argumente care sunt vehiculate in cercuri eurosceptice, trebuie corectate, ceea ce ne dorim prin acest demers.
Consideram inacceptabile aprecierile care ignora progresele Romaniei in domeniul Justitie si Afaceri Interne si ne exprimam speranta ca reprezentan?ii Comisiei,  dar ?i la cei ai altor SM,  vor tine cont de ele, asa cum este si firesc.
Suntem in permanent contact cu Ambasada Olandei la Bucuresti pe aceste teme. Am avut o discutie telefonica astazi de dimineata  cu doamna Ambasador Tanya van Gool si am invitat-o la Ministerul Justitiei pentru a discuta cele de mai sus. Doamna Ambasador cunoaste realitatile din Romania si sunt convins ca aceasta imprejurare va contribui la corectarea unor perceptii eronate ale unor oficiali olandezi.
Ministerul Justitiei va continua reformele alaturi de celelalte institutii din sistemul judiciar. Sus?inem orice ini?iativa de natura sa imbunata?easca func?ionarea sistemelor judiciare in Europa, dar in egala masura vom respinge intotdeauna afirma?ii ?i acuze fara temei, justificate exclusiv de ra?iuni politice interne ale unor State Membre, care ignora munca judecatorilor, procurorilor si personalului auxiliar din Justitie si sistemul penitenciar.

Catalin Predoiu,
Ministrul Justitiei
BIROUL MASS-MEDIA

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page