Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Din dragoste pentru Brâncusi, un dac pleaca la Paris



Craiova - Hobita - Austria - Germania - Paris. Un traseu care insumeaza circa 2500 de kilometri. Laurian Stanchescu ii va parcurge pe jos si pentru ca este foarte optimist, spera sa ajunga la Paris, la sfarsitul lunii august a.c. Sau cel mai tarziu la inceputul lunii septembrie. De ce? Pentru ca simte ca trebuie sa implineasca o datorie, pentru ca este indragostit de Romania si de opera lui Constantin Brancusi, omul care a facut istorie in sculptura mondiala. Iar pe Brancusi vrea sa-l aduca acasa, asa cum maestrul si-a exprimat dorinta in ultimii sai ani de viata. Sa fie ingropat in pamantul sau natal, locul care l-a plamadit si de unde a plecat apoi in lume, zburand ca o Pasare Maiastra.
Dincolo de puterea de sugestie a exemplului personal,

Laurian Stanchescu, omul care s-a bucurat de prietenia lui Nichita Stanescu si de la care detine un fond important de manuscrise, este nu numai un poet de mare talent si cuprindere intelectuala, dar si un temerar. Un temerar visator, care mai crede ca poate schimba ceva prin puterea de sugestie a exemplului sau. Vrea sa sensibilizeze, deopotriva, autoritatile romane asupra necesitatii reconsiderarii culturii nationale, dar si pe cele franceze asupra respectarii dorintei maestrului de a fi ingropat in pamantul natal. Adevarul este ca Laurian Stanchescu are totusi o anume experienta. In 2008, a facut primul sau mars, pe jos, de la Bucuresti la Baile Herculane, al doilea in 2010, de la Bucuresti la Curtea de  Arges, si tot in 2010 a initiat un mars la Drobeta Turnu Severin, in memoria lui Nichita Stanescu. Marsul cel mai dificil a fost insa cel de la Bucuresti la Sarmisegetusa. L-am contactat telefonic pe Laurian Stanchescu in urma cu trei zile. Mi-a raspuns cat se poate de amabil. „Am sosit azi - 31 mai, n.a. - la Craiova venind de la Hobita, mi-a raspuns Laurian Stanchescu. Vineri voi pleca spre Paris unde sper sa ajung pana la sfarsitul lunii august sau cel mai tarziu pana la inceputul lui septembrie. Drumul il voi face pe jos, singur. Duc cu mine, printre putinele lucruri pe care mi-am permis sa le iau, si o traista cu cativa pumni de pamant de la Hobita. Vreau sa-i presar pe mormantul maestrului Brancusi. Sper sa pot sa ma intalnesc cu autoritatile franceze si sa le pot explica faptul ca Brancusi trebuie repatriat". Gestul lui LaurianStanchescu mi-a adus aminte de gestul altui temerar roman, Badea Cartan, cel care, in secolul al XIX-lea, a plecat la Roma, pe jos, pentru a vedea Columna lui Traian. A dus si el un pumn de pamant romanesc. Dumnezeu sa va ajute, domnule Laurian Stanchescu!      
Nicolae BALINT 

CASETA

Laurian Stanchescu este nascut in 1954, la Strehaia, judetul Mehedinti, dar locuieste in Bucuresti de mai bine de 30 de ani. Este absolvent al Facultatii de Drept, este poet si membru al Uniunii Scriitorilor din Romania. Este casatorit, iar fiica sa, Ana Hristeea, nascuta in 1983, a fost botezata de poetul Nichita Stanescu.

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page