Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Ce ne uneste?


Societatea romaneasca de astazi se afla in cea mai grava criza din istoria moderna a tarii: o criza economica (agravata de o subproductie si o subfolosire a resurselor, ambele fara precedent!), o criza a capacitatii administrative, o criza a calificarii liderilor, o criza de motivatie, o criza de incredere in propriile forte si o criza a orizontului.
Este o criza cu cauze eminamente indigene (chiar daca investitiile externe de capital si restrangerea unor piete din alte tari au avut o influenta). Multi cetateni sunt in situatie dificila, chiar dramatica, si recurg la solutia extrema: emigrarea. Marea majoritate dezaproba politica dusa de autoritatile actuale si isi exprima difuz nemultumirea: in sondaje, in scrisori, in forme de protest.
Criza fiind atat de ramificata si de profunda, iar nemultumirea atat de extinsa, cu solutii extreme, la noi capata sens intrebarea: in definitiv, ce ne tine laolalta ca romani? Ce ne uneste, dincolo de firestile si cunoscutele diferente?
Intrebarea s-a pus in societati mature, precum cea a Germaniei, in contextul reangajarii pentru performante in era globalizarii. Cartea Was eint uns? Verständnis der Gesellschaft über gemeinsame Grundlagen (Herder, Freiburg, Basel, Wien, 2008), coordonata de crestin-democratul Bernhard Vogel, era sinteza unei rodnice discutii. La noi ar trebui sa punem intrebarea in contextul unei crize care deja este amenintatoare nu doar pentru identitatea proprie, ci si pentru functionarea democratica a statului (vedem bine ca in jur prolifereaza o asa-zisa “gandire de dreapta”, care nu prea are nimic in comun cu libertatea, onoarea, competitia onesta, dedicarea catre cauze publice si alte valori ale dreptei rezonabile, ci se cufunda in mlastina dreptei extreme a anilor douazeci!). Imi pun intrebarea si schitez un raspuns, in spatiul aflat la dispozitie, un raspuns constand in cateva repere, luate din literatura internationala a temei.
Cel care a abordat direct tema a fost, intre primii, Ernst Renan, cu o cunoscuta conferinta prezentata la Sorbona, sub titlul Ce este o natiune? (1882). Teza sa era ca natiunea se constituie prin vointa cetatenilor, intr-un “plebiscit cotidian”. In preajma Primului Razboi Mondial a castigat teren o alta optica: “dusmanul din afara” este cel care ne obliga la unire, spuneau liderii de atunci. Ortega y Gasset considera ca suntem uniti, in diferite tari europene, mai mult de o mostenire europeana decat de una strict nationala. Mai recent, Ernst Wolfgang Böckenförde (Die Entstehung des Staates als Vorgang der Säkularisation, 1967) a atras atentia asupra faptului ca, in consecinta iluminismului si a expansiunii gandirii critice, unitatea oamenilor intr-o societate are componente mai curand subiective, de natura convingerilor. Unitatea oamenilor presupune o legatura spirituala, cum deja Hegel o anticipa. Hans Küng (Was hält Europa zusammen?, 2008) atrage atentia asupra a ceea ce afecteaza unitatea Europei si o divizeaza: “fundamentalismul religios”, “moralismul rigorist”, “pluralismul arbitrar al postmodernitatii”.
El pledeaza pentru o “Europa fundata etic” pe patru imperative: “sa nu ucizi”, “sa nu furi”, “sa nu minti”, “sexualitatea sa nu fie folosita abuziv”. Norbert Lammert (“Was uns eint, was uns trennt”. Anmerkungen zu einer überfällingen Debatte, 2008) scrie: “Limba comuna, valori obligative, orientari demne de incredere, constiinta radacinilor istorice si a fundamentelor culturale, legate cu un patriotism deschis spre lume: acesta este conceptul plin de pretentii al tinerii laolalta a unei societati moderne - si se plateste scump sa nu le ai”.


Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page