Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

"Doamna de fier" a Ucrainei se implica in problema CIM Krivoi Rog

 

Iulia Timosenko ia taurul KGOKOR de coarne

Pe urmele banilor pierduti la CIM Krivoi Rog - Episodul 2

 

*Surpriza totala in afacerea CIM Krivoi Rog. "Doamna de Fier a Ucrainei" anunta continuarea lucrarilor cu... chinezii. Pentru responsabilii partii romane ARCOM S.A., UzinExport S.A. si ARCIF S.A., reluarea lucrarilor in combinat echivaleaza cu puscaria. Dupa ultimile articole despre jaful KGOKOR, organele abilitate au intrat in alerta. Militia defileaza in jurul combinatului *Jaful este vizibil chiar de la intrarea in Dolinska. Malovodine, localitatea stramutatilor. * Inginerul Ghimes spune povestea celulei de 10 KV "saltate" din centrul orasului. *Lambada cu capul de fier. Afaceristul Gim are buget de criza.

Ani la rand am scris despre devalizarea Combinatului de Imbunatatire a Minereurilor Acide de la Krivoi Rog (CIM Krivoi Rog sau KGOKOR din Ucraina), in care statul roman detine 26,7%. Jurnalistii au publicat volume cu nume, date, fapte, fotografii despre o mana de hoti romani si ucraineni care jefuiesc nestingheriti cu acte sau fara, patrimoniului combinatului ( circa 3,2 mild. $). Ultimile dezvaluiri din presa, referitoare la subiect au provocat neliniste la Kiev. Recent, premierul ucrainean Iulia Timosenko a convocat o sedinta de guvern fulger, la care au participat reprezentantii Procuraturii Generale, ministerului justitiei, Fondului proprietatii de Stat, ministerului economiei, ministerului de finante si ministerului de interne. Surpriza a fost totala, "Doamna de Fier" anuntand ca CIM Krivoi Rog va fi finalizat cu participarea unor companii chineze. Primele masuri pentru stoparea instrainarii patrimoniului KGOKOR au fost demiterea directorului Kolesnik si inlocuirea acestuia cu Mihail Piatakov, fost adjunct al sectiei de cai ferate (gara Promislenaia). Mai mult ca sigur, premierul Timosenko nu stie ca la CIM Krivoi Rog pana si gara a fost furata. Promislenaia, poarta de intrare a materiei prime in combinat, a ramas fara sine pentru ca mafia locala le-a demontat si vandut la fier vechi. Deja a fost anuntat si un vinovat: fostul administrator KGOKOR Baranovski, care intre timp, a disparut cu stampila institutiei.

"Ancheta penala (in conformitate cu art. 191,alin. 5 din Codul Penal al Ucrainei) demarata de autoritati se refera la devalizarea patrimoniului de dimensiuni deosebite sau declararea combinatului ca nefunctional", aflam dintr-un articol publicat recent in ziarul Ucraina Tenter.

E fierbere mare la Dolinska si in filialele firmelor romanesti participante la constructia combinatului: ARCOM S.A., Uzin Export S.A. si ARCIF S.A. Doar erau mana-n mana cu ucrainenii. Seful pazei externe a combinatului a fost schimbat, iar militia patruleaza pe sosele. Pentru responsabilii romani ai investitiei CIM Krivoi Rog se aude un zornait vesel de catuse in cazul in care lucrarile vor demara in combinat.

Jaf la drumul mare

Nu trebuie sa intri in santier sa-ti dai seama de amploarea devalizarii CIM Krivoi Rog. Se vede cu ochiul liber de afara. La Malovodine, o mica localitate intre Dolinska si combinat, stau insiruite militareste baracile construite de ARCOM S.A. In anii ’80, Uniunea Sovietica incepea operatiunile de decopertare in vederea constructiei combinatului. Sute de oameni au fost stramutati. Casele lor au fost daramate. A aparut ca prin farmec, la intrarea in orasul Dolinska, o noua localitate Malovodine. Prin fata baracilor, uneori chiar prin gradinile stramutatilor, serpuiau conductele tur-retur de apa calda si rece care alimentau atat orasul cat si CIM Krivoi Rog. Astazi, de-a lungul drumului, nu mai sunt decat suportii din beton care sustineau conductele. Si aceia vandalizati. Jaf la drumul mare. Localnicii spun ca afaceristul local Cergun, ruda cu unul dintre directorii combinatului Abramovici, a demontat peste 15 Km de conducte. Le cumparase de la KGOKOR cu suma derizorie de 50 de mii de dolari. Invelisul de beton al suportilor a fost spart, scotandu-se nisipul, pietrisul si alte materiale.

Se fura de unde se poate, nu numai din combinat. Scarile blocurilor ridicate de romani la Dolinska sunt martori muti ai jafului. Ferestrele apartamentelor devalizate se holbeaza la trecatori ca niste orbite intunecate, iar balcoanele sunt impodobite cu sarma ghimpata pentru a ingreuna accesul hotilor.

Celula cu transformator de 10,4 KV montata de specialistii Uzin Export in curtea atelierului-scoala (din centrul orasului), a fost saltata cu tot cu carcasa. In urma ei, a ramas doar cablul gros de inalta tensiune, care nu a putut fi smuls din pamant. Am stat de vorba cu Sorin Ghimes, fost inginer specialist la filiala Uzinexport, unul dintre cei care au montat celula cu transformator de 10/0,4 KV la atelier. Ghimes isi aminteste ca a fost solicitat cu ani in urma de ex-directorul ARCOM Nicolaie Ghirtoi sa se alature echipei de specialisti ai filialei (ing. Neculce Traian si maistrul Neagu Ion), pentru a pune la punct celulele cu transformator si cele de distributie montate la Dolinska.

"Aceasta actiune s-a hotarat in urma repetatelor avarii ale transformatoarelor de la statiile din oras care lasau adesea in bezna blocul de locuinte al personalului celor doua filiale. Am pus la punct celulele, le-am adus in oras, le-am montat in apropiere de blocul cu pricina si le-am racordat la reteaua de 10KV. Lucrurile au mers minunat pana acum vreo 2-3 ani, cand s-a hotarat renuntarea la serviciile acestui post si s-a deconectat ramanand pe pozitie.", povesteste specialistul. Ghimes mai spune ca s-au cautat amatori de chilipiruri, pentru vanzarea celulei cu numai 5000 USD. Au venit oferte de 3000 USD, apoi, intr-o zi au aparut trailerul si macaraua. Dupa numai un ceas, postul de transformare a disparut ca prin minune. Nimeni nu a cerut conducerii filialei ARCOM Krivoi Rog, avizul de expeditie sau factura cu care a fost "expediata" marfa.

Lambada cu capul de fier

In centrul orasului, pe o terasa langa fostul bar Vecernii, Gim sta la masa cu mai multi romani. Spirit intreprinzator, Gim si-a inceput afacerile in Dolinska, vanzand bere colegilor de munca. Se pare ca cel mai bine i-a mers afacerea cu zahar, din bazarul mare deschis duminica la Dolinska. In timp, bisnisurile romanului s-au diversificat. Astazi, Gim este proprietarul clubului Berizka (Salcamul), poate cea mai moderna carciuma din oras. Gim spune ca a investit o suta de mii de dolari in renovarea cladirii (prima scoala din Dolinska, veche de peste 100 de ani), in care a amenajat o discoteca dupa toate standardele occidentale. Statia de amplificare japoneza, scena ultramoderna, stroboscoapele si muzica house, fac deliciul tinerilor in weekend. Fitele fine si fetele frumoase se strang pe ringul de dans sa se dea in stamba, mai ceva ca in orasele mari. Datorita muzicii asurzitoare, clubul este poreclit Bomba. Desi traieste pe picior mare, Gim duce dorul Oltului. Tinerii din paza combinatului s-au strans in jurul lui si fac un ban in timpul liber, primind lucrari sau diverse avantaje cum ar fi accesul la club fara a plati intrarea. Datorita crizei, Gim s-a vazut nevoit sa reduca toate cheltuielile. A lasat gipanul in garaj, " si asa trebuie reparat".

" Sa vezi ce bine ne descurcam in familie cu 2000 de hrivne pe luna (200$). Inainte sub 1500 de dolari nu cheltuiam", spune Gim. Prin fata noastra, de mana cu rusoaica, trece Marin zis si "schiopul". Nu ne baga in seama. Ceva mai in spate, langa banca Aval, o fata grasuta, dar zambareata nevoie mare, ne face semn cu mana.

"Uite-o pe Lambada !", exclama unul dintre tinerii de la masa vecina, salutand-o frenetic. Grasuta se intoarce de 2-3 ori, fluturandu-si parul strans in coada. Vrea sa fie sigura ca este remarcata de toti masculii de pe terasa.

"Eh, daca ar avea capul de fier, ar rugini de la atata muie", ne lamureste unul din fratii Damaschin.

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page