Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

FLORILE, MOTIV DE INSPIRATIE PENTRU ARTISTII ROMÂNI

In aceasta luna, in care sarbatorim sosirea primaverii, m-am gandit ca cel mai potrivit articol pentru revista ar fi acela in care sa va vorbesc despre efemerele flori si ceea ce au reprezentat ele in viata artistilor romani.

Facand o plimbare prin istoria artei romanesti, am ramas impresionata de maiestria si muzicalitatea anumitor tablouri, in care tema florala se oglindeste. Si pentru a nu ma bucura numai eu de frumusetea acestor lucrari, am considerat ca trebuie sa impartasesc aceasta stare cu cititorii revistei.

Cel mai impresionant artist este Stefan Luchian. Este artistul ce a descoperit in motivul floral echilibrul compozitional, dar si pe cel sufletesc. Pentru a realiza o lucrare cu aceasta tema, in primul rand, sufletul artistului trebuia sa rezoneze cu modelul. Aceasta vibratie interioara ne-a fost transmisa si noua, iubitorii de frumos. Florile au reprezentat un reper in discursul sau plastic. M-am oprit asupra lucrarilor ,,Albastrele", ,,Anemone" si ,,Crizanteme", pentru ca ofera trei modalitati de a interpreta si picta aceste flori.

Albastrelele pictate pe un fundal incalzit prin tonalitatile de galben-ocru, inconjoara practic vasul in care artistul le-a asezat. Daca am desena ipotetic o linie de contur, am observa ca se formeaza un cerc, iar vasul este asezat chiar in mijloc. Pentru a nu crea o monotonie vizuala, folosind doar doua culori, una calda si cealalta rece, a adaugat cateva fire de margarete, in partea stanga a tabloului, ce contrasteaza cromatic si ofera spatialitate intregului buchet. O singura margareta, in partea dreapta a lucrarii, prezenta subtila, confera o proportie justa. Artistul a incercat sa redea prin tuse largi si spontane fragilitatea florilor, in opozitie asezand tusele scurte ale fundalului.

Un alt discurs plastic sustine Luchian in tabloul ,,Anemone". Brunul fondului, coborat parca din tablourile lui Rembrandt, ocupa spatiul intr-o proportie mare. Folosind complementarele rosu – verde, pictorul Stefan Luchian dozeaza foarte bine culorile, creand armonie. Daca privim cu atentie fiecare tablou in parte, observam ca artistul a ales vase deosebite ca forma si materialitate, tocmai pentru a oferi alternante vizuale si coloristice, evitand monotonia. Ulcica aceasta de lut contrasteaza cromatic cu florile, ce par a se grupa in jurul sau. Petele de rosu, alb, negru ce redau corolele florilor creeaza un ritm si o muzicalitate prin dialogul sustinut cu verdele crud al vasului de lut.

La Stefan Luchian fiecare tablou surprinde o stare, un gand, o traire. De la albastrele vivace trece catre cumintenia anemonelor, ca apoi sa se intoarca spre dansul petalelor de crizanteme. Fiecare artist si-a ales din multitudinea plantelor decorative numai pe acelea ce au facut parte, intr-un mod sau altul, din arealul lor existential.

Crizantemele, florile – prag intre toamna si iarna reprezinta practic ultimele cuvinte ale naturii inainte de a intra intr-un somn de trei luni, pana la sosirea primaverii. In cromatica lor calda, par a fi ,,vorbe" blande adresate noua de mama-natura. Aceste ,,ziceri" a incercat sa le surprinda pe panza si Stefan Luchian in tabloul sau. Pastrandu-si modalitatea de a compune spatiul prin distribuirea florilor atat in vas, cat si langa el, artistul a redat cu maiestrie materialitatea crizantemelor.

Theodor Pallady este artistul care a pictat florile asa cum sunt ele, parti componente ale existentei umane. Le-a integrat cu maiestrie in naturi statice oferind privitorilor ritmuri si contraste. In ,,Vaza cu flori" alege doua tipuri de plante ornamentale in jurul carora compune cu grija alte obiecte, redand prin culoare o atmosfera calda. Fiecare tablou ne povesteste parca despre o clipa din viata, stocata in imagine, la care autorul a vibrat si pe care a dorit sa o materializeze. Mergand pe complementaritatea orange-albastru, asaza in fundal o alta imagine, tot cu flori, creand un dialog, dar si o oglindire.

Un alt element prezent in opera lui Theodor Pallady este fereastra. In tabloul ,,Flori la fereastra" exista o fereastra deschisa catre lume. Se creeaza un dialog intre creatia umana - arhitectura si creatia mamei natura - florile. Acest buchetel asezat intr-o glastra ofera prin culoare, o nuanta vietii, destul de grizata. Pictorul a amplasat vasul in imediata apropiere a pervazului, conferind acestuia un statut de prag vizual, intre doua trairi, cea interioara si cea exterioara. Cromatica interiorului este mult mai vie spre deosebire de cea a exteriorului, unde griurile elegante si putin misterioase creeaza o atmosfera meditativ-contemplativa.

Nicolae Tonitza, un pictor de o mare sensibilitate care a surprins pe panza, cu mare daruire, chipuri de copii, a fost impresionat de atmosfera degajata de flori si bineinteles a pictat cateva tablori cu tematica florala. Unul dintre ele este ,,Bujori". Aici se remarca dorinta artistului in redarea acestor plante ornamentale, prin tuse scurte si ritmice, ce pornesc de la alb pana la un roz pastelat, fara a oferi insa foarte mare atentie vasului in care acestea sunt asezate. Buchetul se proiecteaza pe un fundal pictat in tonalitati calde, de ocru si brun. Partea superioara a vasului este inconjurata de cateva pete de rosu ce sugereaza o draperie.

Daca la bujori o parte a vasului a fost eliminat, in tabloul ,,Trandafiri", Nicolae Tonitza construieste o compozitie clasica, cu vasul din lut asezat pe axul vertical al lucrarii, in care isi duc viata efemera cativa trandafiri galbeni si crem. Cum se poate observa, pictorul a remarcat rafinamentul acestor nobile flori. A tratat fiecare trandafir in tonalitatile calde, dar si ca pe niste trepte de evolutie, plecand de la boboc pana la floarea matura. Pentru a evidentia vasul cu flori, Tonitza plaseaza in fundal un joc decorativ al unei draperii, tratand-o tot in tonalitati calde, dar mult mai inchise.

Dumitru Ghiata este artistul care a oglindit in opera sa viata taranului roman. Dupa cum se cunoaste foarte bine, taranca noastra a stiut cu maiestrie sa imbine in tesaturile si cusaturile sale, ornamentele geometrice, fito-morfe si zoomorfe. In studiile facute asupra taranului roman, Dumitru Ghiata a descoperit acest lucru si l-a adaptat propriilor compozitii. Asa ca, descoperim astazi cum pictorul creeaza un dialog intre plantele ornamentale asezate in vase de lut si tesaturile traditionale.

Lucrarea ,,Carciumarese" ilustreaza o natura statica formata din doua vase de pamant, o carte si un mar, plasate la marginea unei mese. Simpla dar atat de bogata cromatic este lucrarea. Tratata intr-o armonie de tonuri calde, impresioneaza prin mesajul sau vizual.

Imbinarea intre floarea stilizata si planta naturala este foarte bine surprinsa in lucrarea ,,Garoafe". Un simplu vas de lut, frumos decorat a fost asezat cu grija pe o scoarta olteneasca, ce curge, asemeni timpului, in fundalul lucrarii. Garoafe galbene, albe, roz tasnesc din vas, ca un foc de artificii, creand o stare de bucurie celor ce le privesc. Cromatica este echilibrata si pastelata, oglindind parca sufletul frumos al romanului. Forma rotunda a buchetului este dublata compozitional de catre farfuria pe care sta vasul.

O alta farama de viata a fost surprinsa pe panza in ,,Natura statica cu mere", lucrare in care pictorul Dumitru Ghiata reflecta prin cromatica savuroasa si bogat nuantata - de la brun la albastru – caldura sufleteasca si emotia sa in fata subiectului. Flori specifice toamnei, in vase de lut, carora le-a alaturat mere rosii, stralucesc prin jocul de lumini si umbre. Totul este inconjurat de frumusetea cromatica a unor tesaturi populare. Este practic un lait motiv ce apare in opera lui Dumitru Ghiata. Tesatura traditionala apare la acest artist ca un vesmant de sarbatoare, in care ambaleaza clipe de viata. Stefan Luchian, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza si Dumitru Ghiata sunt doar cativa artisti romani preocupati si de tematica florala.

Inchei articolul dorindu-va, tuturor cititorilor, o primavara frumoasa, lumina in suflete si nu mai treceti indiferenti pe langa flori. Ele au fost si vor fi mult timp muzele artistilor. Putem sa invatam foarte multe lucruri din viata unei flori.

 

Dr. Cristina OPREA

Craiova

aprilie 2011

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page