Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Dereglarea lumii? (II)

Amin Maalouf (in Le dérèglement du monde. Quand nos civilisations s’épuisent, Grasset, Paris, 2009) vrea sa ne ofere tabloul confruntarii din epoca post-Razboi Rece dintre Occident si Islam. Teza sa este cea a ambiguitatii celor doua.

Desigur ca Occidentul a trebuit sa reactioneze la atacurile teroristilor islamici, dar interventia occidentala in tarile islamice ar fi fost pregatita mai demult. Pe de alta parte, situatia democratizarii in tarile islamice ar proba nu doar “impermeabilitate” la democratie, ci si caracterul “cinic” al democratiei occidentale. “Critica mea se refera la practica seculara a acestor doua «arii ale civilizatiei», iar aceasta atinge, ma tem, chiar ratiunea lor de a fi. Fondul gandirii mele este acela ca aceste civilizatii venerabile si-au atins limitele; ca ele nu mai aduc lumii decat crisparile lor destructive; ca ele sunt falite din punct de vedere moral, cum sunt, de altfel, toate civilizatiile particulare care divizeaza inca umanitatea; si ca a sosit momentul de a le depasi” (p. 32). Deloc conventional, Amin Maalouf, atasat valorilor occidentale, tematizeaza fara aprehensiuni dificultatile de astazi.

Ce este de reprosat in mod exact celor doua civilizatii? “Ceea ce eu reprosez astazi lumii arabe - spune Amin Maaloud - este indigenta (saracia) constiintei sale morale; ceea ce eu reprosez Occidentului este propensiunea sa la a transforma constiinta sa morala in instrument de dominatie” (p. 32). S-a ajuns la situatia in care “Occidentul nu inceteaza sa-si piarda credibilitatea sa morala, iar detractorii sai nu au nici una” (p. 33). Nu este vorba de a pune pe acelasi plan “crizele” celor doua civilizatii, caci, dupa indicii evidente, Occidentul a inregistrat un avans masiv in anumite domenii, iar lumea islamica se afla acum la cel mai jos nivel al istoriei sale. In fapt, Occidentul este principala referinta, chiar modelul ce se ofera lumii, iar cei ce-l combat recurg inevitabil tot la instrumentele sale. Nu se poate insa tagadui ca “Occidentul a castigat si si-a impus modelul; dar prin insasi victoria sa el a pierdut” (p. 41). In ultimul secol, de altfel, Occidentul si-a intarziat doar declinul, datorita concurentei sistemului sovietic.

Situatia Europei a devenit in mod deosebit dificila, spune Amin Maalouf. “Situatia este particular delicata pentru Europa, care este prinsa, intr-un fel, intre doua focuri: cel al Asiei si cel al Americii, pentru a spune direct. Vreau sa spun intre concurenta comerciala a natiunilor emergente si concurenta strategica a Statelor Unite, ale caror efecte se fac simtite in sectoarele cruciale, precum aeronautica si ansamblul industriilor cu utilizare militara. Adaugam ca alt handicap de talie este incapacitatea Europei de a-si controla sursele de aprovizionare cu petrol si gaz, ce se concentreaza in esenta in Orientul Mijlociu si in Rusia” (pp. 42-43). Europa se confrunta, in fapt, cu probleme cu totul noi in lunga ei istorie.

Se poate face astazi, in orice caz, un bilant. La sfarsitul Razboiului Rece - scrie Amin Maalouf - Occidentul a iesit in superioritate in cel putin trei privinte: militar - gratie puterii ecrasante a Statelor Unite; economic - datorita fortei tehnologice, industriale si financiare a Americii si a Europei; moral - in virtutea modelului de societate opus comunismului.

Astazi situatia este diferita. Predominanta economica a Occidentului s-a erodat, ca urmare a urcarii pe scena a Asiei, superioritatea militara devine discutabila atunci cand nu doar armele conteaza, iar “preeminenta morala” s-a erodat, de asemenea. Marea problema este acum absenta “increderii (confiance)” intre marile metropole si periferiile lumii: “O problema care isi afla radacinile sale in relatia nesanatoasa care s-a stabilit in cursul ultimelor secole intre puterile occidentale si restul lumii si care contribuie astazi la a face oamenii incapabili de a-si gestiona diversitatea, incapabili de a formula valori comune, incapabili de a considera ansamblul viitorului. Si incapabili, astfel, de a face fata pericolelor ce cresc” (pp. 51-52).

Occidentul infrunta aceste dificultati astazi deoarece “nu a stiut sa-si extinda prosperitatea dincolo de frontierele sale culturale” (p. 53). Se poate spune fara ezitare ca Occidentul a gresit nu pentru ca a incercat sa impuna altora propriile valori, ci pentru ca nu a respectat aceste valori atunci cand s-a raportat la altii.

Amin Maalouf pune dificultatile intampinate astazi in Occident, dar si in lume pe seama “prapastiei care se deschide intre evolutia noastra materiala rapida, care ne dezenclavizeaza in fiecare zi, si evolutia noastra morala prea lenta, care nu ne permite sa facem fata consecintelor tragice ale dezenclavizarii. Bineinteles, evolutia materiala nu poate fi si nu trebuie sa fie incetinita. Evolutia noastra morala ar trebui sa se accelereze considerabil, ea trebuie sa se ridice, de urgenta, la nivelul evolutiei noastre tehnologice, ceea ce pretinde o inevitabila evolutie in comportamente” (p. 81).

Nu da rezultate teza “mainii invizibile” regulatoare a lui Adam Smith, chiar ramanand deschisa intrebarea daca “mana vizibila” a guvernelor va putea stapani dificultatile. Problema practica urgenta este cea a “valorilor”. Nu este posibila, de pilda, rezolvarea “crizei financiare” fara a restabili “increderea (confiance)”, a schimba “comportamentele (comportements)”, a inlatura “distorsiunea scarii valorilor (la distorsion dans l’échelle des valeurs)” si a restabili “credibilitatea morala” a conducerilor si conducatorilor. Aceasta implica schimbari in planul disciplinelor stiintifice ce ne inspira deciziile. De pilda, economia politica ar trebui reluata tocmai pentru a se intelege impactul deciziilor economice (Cf. p. 88).

Pe un plan mai general - argumenteaza Amin Maalouf - problema legitimarii va trebui repusa, daca vrem sa regasim substanta morala pierduta a civilizatiei noastre.

 

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page