Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

CRACIUNUL si PASTELE

"Si cand te va intreba fiul tau intr-o zi: Ce inseamna lucrul acesta? Sa-i raspunzi..."

(Exodul 13, 14)

Niste scurte dar semnificative interviuri pe teme biblice sunt postate pe You Tube. Intrarea la ele se face pe titlul "Despre Adam si Eva", si de aici sunt trimiteri si la alte teme, una dintre ele fiind "Care este diferenta dintre Craciun si Paste", probabil avand in vedere sarbatoarea Pastelui abia trecuta. Intrebarile puse de niste reporteri tineri nu par a fi avut loc din dorinta de "a afla" - asa cum sugereaza textul biblic "si cand te va intreba fiul tau intr-o zi....", ci mai degraba din a dovedi ca "nu se stie ce inseamna lucrul acesta...", si din raspunsurile celor intrebati reiese ca "nu se stie". Desigur, nu este interesant ca interlocutorii, luati la intamplare, din mers, pe drumurile unor sate din Prahova, nu au stiut a raspunde. La o analiza mai atenta insa, ei erau niste oameni onesti, cu o oarecare cumintenie, chiar si "evlavie" a nestiintei lor. Mi-a amintit de intamplarea de la arderea lui Hus pe rug, cand o batranica s-a apropiat cu o legatura de vreascuri sa puna pe foc, la imaginea careia cineva a zis: "sfanta ignoranta". Reporterii, insa mi-e teama ca chicoteau cumva in sinea lor pe nestiinta celor intrebati, din punct de vedere fariseic mai avansati decat ei. Daca aflu ca pe reporteri i-a durut nestiinta celor intervievati si ca ulterior au facut tot posibilul ca ei sa stie, dandu-le biblii, vizitandu-i pentru invatarea lor, imi voi cere scuze in mine insumi ca mi-am permis sa gandesc asa.

De fapt, gandurile mele au mers mai departe - nu stiu daca bine sau rau - dar vi le impartasesc. Ce ar fi daca un "suprareporter" ar apare intr-o sedinta de lucru a "reporterilor", ar suspenda discutiile si ar zice: aveti cinci minute sa puneti pe o bucata de hartie "diferenta de sarbatoare dintre Craciun si Paste", apoi ar publica sub semnatura fiecaruia in cea mai citita revista sau ar prezenta la televizor, micile extemporale. Ce-ar fi daca acest lucru s-ar face in academiile lumii unde se presupune "a se sti" toate. Ce-ar fi daca intr-o intalnire de lucru a Consiliului Mondial al Bisericilor s-ar pune aceasta intrebare si s-ar astepta cinci minute raspunsul fiecarui participant? Si la urma normal, mai lasandu-i pe altii si mai apropiindu-ne de noi, ce-ar fi daca am fi intrebati noi? Si in final, eu, daca as fi intrebat, cum mi-ar arata raspunsul? Si mai important, cum imi si traiesc raspunsul, pentru ca "informatia" ispititoare de mandrie, poate deveni omoratoare de spirit.

Cati oameni, atatea raspunsuri. Nici un "clonism". La mantuire fiecare "sta pentru sine". Sunt oameni deosebiti, pregatiti, care pot invata, indruma pe altii. Pot da definitii care in exprimare sunt egale pentru toti, dar care raman individuale in hotarari si trairi.

Un rezumat destul de profan, dar acceptat de toti, religiosi si nereligiosi, la romani cum si la alte popoare, este ca "de Craciun se taie porcul si de Paste se taie mielul". Aceasta nu deranjeaza pe nimeni, dimpotriva, bucura pe toti. Un rezumat, de data aceasta mai elaborat, este ca "la Craciun sarbatorim nasterea Domnului, iar la Paste invierea Domnului". Aceasta face imediat diferentierea intre cei care CRED in Domnul si cei care NU CRED. Nu este vorba de INTOLERANTA sau DISCRIMINARE unii de o parte, unii de alta, ci de o realitate ce nu poate fi ignorata caci n-ar ajuta la nimic.

Nasterea si invierea Domnului sunt cele mai frumoase teme de sarbatoare pentru om. Cine poate percepe insemnatatea si profunzimea lor? Cine s-ar incumeta sa le comenteze fara sa-si simta nimicnicia?

- Cuvantul "craciun" nu este de gasit in Biblie. El vine din legende. Nici 25 Decembrie ca zi de nastere a Domnului nu este in Biblie. Vine tot din legende. Mai mult de 300 de ani dupa inaltarea Domnului, in Biserica Apostolica si mult dupa aceea, aceasta sarbatoare nu a fost prezenta. Ea tine de TRADITIA BISERICII crestine de mai tarziu. NASTEREA DOMNULUI ISUS pentru mantuirea neamului omenesc este o tema atat de minunata incat face SARBATOARE PERMANENTA in sufletul fiecarui om. Si pe 25 Decembrie? De ce nu? Numai pe 25 Decembrie" De ce asa?

- Cuvantul "PASTE" este biblic. Biblia este plina de el si in insemnatate LITERALA si in insemnatate SIMBOLICA.

Incepand cu Exod 12, 11: "... si sa-l mancati in graba caci este PASTELE DOMNULUI" si pana la prima epistola a lui Pavel catre Corinteni 5, 7: "Caci Hristos Pastele noastre a fost jertfit" este o constelatie de "paste" in simbol si realitate. De la ebraicul "pasah" cu inteles cel mai potrivit de "a sari peste", "a cruta", folosit la iesirea poporului evreu din Egipt cand fiecare casa cu sange stropit pe usiori a fost crutata de ingerul insarcinat sa nimiceasca pe intaii nascuti egipteni si pana la intelesul Nou Testamentar ca Domnul Isus ne-a crutat de moarte prin sangele Sau, PASTELE e prezent. Timp de aproape un mileniu si jumatate, el a fost sarbatorit in fiecare an in luna Abib ziua a patrusprezecea (cum poruncise Domnul lui Moise "sa tii porunca aceasta la vremea hotarata, din an in an", Exod 13, 10) si Domnul Isus l-a gasit asa cand a venit in lumea noastra.

Domnul Isus a respectat Pastele anual al Vechiului Testament care era in simbol - El, Pastele Mantuitor. In Evanghelia dupa Matei 26, 18, Domnul zice: "voi face Pastele cu ucenicii mei". Apoi in Evanghelia dupa Luca 22, 15 zice: "Am dorit mult sa mananc Pastele acestea cu voi". A fost seara in care ultimul Paste ceremonial, anual, era observat, pentru ca peste numai o zi, EL, PASTELE NOSTRU avea sa fie jertfit si implinea Simbolul. In continuare, in aceeasi seara, dupa mancarea mielului pascal, El a instituit ceea ce crestinatatea numeste "CINA CEA DE TAINA", pe care nu a poruncit-o "anual", ci "ori de cate ori", de fapt in amintirea mortii si nu a invierii. Bucuria invierii ca sarbatoare de zi cu zi este pentru noi minunea minunilor, pentru ca gasim in ea si invierea noastra, si ceea ce numim "florii", intrarea triumfala in Ierusalim - terminata la o saptamana cu rastignirea Lui, o sugerare despre venirea Sa cu Noul Ierusalim si "inflorirea" vesniciilor pentru cei mantuiti si El Domn al domnilor si Rege al regilor.

Desigur, reporterul nu e multumit de ceea ce i-am raspuns. Nici eu nu sunt. Dar daca vom CREDE in Domnul si vom FACE ceea ce ne-a spus El, vesnicia va fi un vesnic interviu despre IUBIREA SA, in care toti vom invata sa intrebam si sa raspundem frumos despre ea.

Benone Burtescu

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page