Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Marturii si Martori ai Istoriei

 

Motto :

Viitorul se naste in trecut si trece ca un fir de ata prin urechile prezentului.

Alaturi de miile de documente arhivate, care atesta evenimentele apocalipticilor ani 1939-1944, in intreaga lume si cu precadere in Europa convulsionata, cateva marturii de la eroi vii ai acelor vremuri si care prin grija Providentei sunt in plenitudinea capacitatilor mentale, vin in sustinerea unor adevaruri de netagaduit ale situatiei evreilor din Romania si o parte din Europa. Este vorba de doi Oameni, unul evreu, Fred Adler-de 91 de ani, inca activ, si Alexandru Nicula, un roman ardelean - de 99 de ani, preot si fost secretar al Episcopului de Cluj si Gherla-Iuliu Hossu, deasemeni inca activ, care fara a se cunoaste intre ei, in mod independent, au actionat in consens pentru salvarea evreilor de la deportare in lagarele de exterminare.

Nu am naivitatea sa cred ca prin marturiile acestor oameni voi schimba opinia lumii si in special a sustinatorilor unui genocid (holocaust) al evreilor din Romania. Cred insa, in proiectarea unui licar de lumina asupra problemei evreiesti din Romania, tratata de atatea ori cu ura, resentimente si partinire.

Concep acest material in spiritul respectului deplin pentru adevar al fiintei umane. Din documentele de arhiva studiate si marturiile de fata, putem concluziona ca Romania a diminuat efectele unui razboi devastator care prin conjunctura a adus imense prejudicii insusi poporului roman fiind implicata si populatia evreiasca din Romania. O recunosc cu onestitate si bun simt adevaratii evrei care au trait alaturi de natiunea romana, suferinte nu mai putin atroce decat acelea din lagarele mortii de la Aushwitz, Treblinka, Dachau, Mathaussen si altele.

Dar... sa ne urmarim martorii.

Domnul Fred Adler, nascut in 1920 in Reteag, langa Dej, cu radacini adanci in pamantul romanesc. Conflagratia a II-a Mondiala l-a surprins la Budapesta. Dupa cedarea Ardealului de Nord, Ungariei horthyste, Dictatul de la Viena in 1940, i-au fost deportati ambii parinti si sora, in lagarul de exterminare de la Aushwitz - Polonia, sub ocupatie germana. In spatiul neutru - Elvetia, Suedia, Vatican - s-a constituit o organizatie internationala de salvare a evreilor de la deportare. La Budapesta aceasta organizatie avea cartierul general la Consulatul General al Elvetiei condus de Consulul Karl Lutz. Fred Adler a aderat la aceasta actiune. In urma esaloanelor deja deportate au ramas nenumarate case goale in care concentrau alte si alte grupuri de evrei pentru deportare. Asupra salvarii evreilor din aceste grupuri s-au concentrat actiunile Organizatiei. Masurile de salvare erau schimbarea identitatii, tainuirea in ascunzatori, trecerea legala sau ilegala in spatiul neutru prin interventia energica a Organizatiei.

Tot in numele acestei Organizatii actiona in Suedia cu mare succes si Raul Walenberg folosind ca metoda in special schimbarea identitatii evreiesti. Dintre salvatii de Organizatia in care a actionat si Fred Adler mai sunt supravietuitori: un profesor universitar la New York (Dr. Tomis Karfunkel), care a fost salvat impreuna cu mama sa ce-l tinea in brate. Ca o proba vie este si mama nonagenara care acum traieste la New Jerssy, Dora Karfunkel. O salvata, Margareta Laimfigel, traieste in Los Angeles.

S-au salvat mii de evrei de la exterminare din ghearele horthystilor si nu ale romanilor.

Dincoace de Tisa, in Ardealul de Nord, se intamplau fapte dramatice, a caror victime ale ocupantilor horthysti erau atat romanii cat si evreii. In actiunea de salvare s-au implicat Episcopul de Cluj-Gherla Iuliu Hossu, secretarul sau Alexandru Nicula, nascut in 1912, acum in viata si sanatos mental traitor in Dej si scriitorul Raoul Sorban salvand peste 1000 de evrei de la deportare.

Cea mai eficace metoda a fost trecerea granitei din Ardeal in Regatul Romaniei cu camionul Episcopiei.

Alta cale a fost crestinarea a zeci de evrei nanas de botez fiindu-le preotul Alexandru Nicula. Pentru spiritul civic cu care a actionat, asumandu-si orice risc, a fost supranumit “Schindler de sub Feleac”, in decembrie 2010 intr-un articol aparut in “Adevarul de Cluj” sub semnatura Monikai Krajnik. Simbolul Oskar Schindler, un industrias german, si-a pus in pericol viata pentru a salva de la moarte peste 1200 de evrei. Povestea sa a fost ecranizata in 1993 de Steven Spielberg in filmul “Lista lui Schindler”, castigator a sapte premii Oscar.

Printre evreii salvati de parintele Al. Nicula s-a aflat si o figura marcanta a evreilor din Romania, dar si de peste Ocean, rabinul sef al Comunitatii Evreiesti de rit neologic din Cluj, Moshe Carmilly-Weinberger, care numara in jur de 18000 de membri. Impreuna cu scriitorul Raoul Sorban, Moshe a obtinut o intrevedere la Iuliu Maniu obtinand 1200 de vize de intrare in Regat pentru evreii refugiati din Cluj. Pentru abnegatia sa Raoul Sorban a primit titlul de Drept intre popoare, din partea statului Israel.

Potrivit mai multor studii istorice, mii de evrei au scapat de horthysti trecand in zona Clujului frontiera in Romania (Regat). Desi aliat cu Germania nazista regimul de la Bucuresti a fost mai tolerant cu evreii decat cel de la Budapesta. De exemplu intre 19 martie si 3 mai 1944 toti evreii din Ungaria au fost deportati in lagare.

In Regat Regele Mihai a fost impotriva deportarilor. Dintre deportatii intre 1939-1944 s-au mai intors acasa doar 30-40% . S-a terminat razboiul.

La 11 iunie 1948, prin Legea nationalizarii emisa de noii stapani comunisti, Fred Adler a pierdut intreprinderea mostenita de la parintii lichidati in lagare, sora, azi Edy Orden, scapand ca prin minune. Minunea a fost mama sa care s-a sacrificat cedandu-i putina mancare ce o primea. Asa a trait si tragedia de a-si ingropa mama in lagar. Acum traieste in Los Angeles in armonie cu sotul Tedd Orden. Parintele Alexandru Nicula este si el sub urmarirea recunoscatorilor comunisti fiind arestat de mai multe ori pentru ca a fost secretarul Episcopului Iuliu Hossu, pentru activitatea didactica si preoteasca - are doua Facultati Teologice la Strasbourg si Paris. Acum destinul ii pune fata in fata pe cei doi Oameni. Domnul Adler, salariat la fosta proprietate, iar parintele Nicula un proscris al regimului fara servici. S-au imprietenit, Fred prin metode specifice - coruptie - il ajuta pe preot si in mai multe randuri il si salveaza de la arestare. Acest liant a legat o prietenie care dureaza de 63 de ani.

In 1970 Fred Adler emigreaza in SUA la sora si cumnatul care au un prosper business. Aici continua actiunile caritabile ajutand sute de romani, fapt pentru care este supranumit "Tatal romanilor”.

Parintele a ramas la Dej, fiind taran in gradina sa, profesor la catedra, preot la Altar, ctitor de Biserica, scriitor.

Din anul 1999, norocul m-a adus intre acesti doi Oameni. Am devenit salariatul Companiei “Thrifty Oil” sub Fred Adler si confidentul sau in multe probleme. Am devenit martorul unei legaturi intre doua mari suflete domnul Adler de 41 de ani, la fiecare aniversare onoreaza pe "Omul Nicula”, care tot de 41 de ani raspunde prin misive de calduroasa recunostinta.

Acum asteptam cu emotie 14 februarie 2012, cand Alexandru Nicula va calca pe treapta a 100-a a scarii vietii sale, iar Fred Adler pe a 91-a.

Sunt sperante citind scrisoarea preotului din dec. 2010 "Pentru mine trece greu timpul, desi nu sunt bolnav si am o situatie multumitoare in saracia noastra. Ceea ce suport mai greu este starea de spirit. Cele doua mari nebunii ale sec. XX-lea: Nazismul si Bolsevismul, care au alterat natura omului. L-au facut rau, mincinos si necinstit.”

Eu cred si sper ca marturiile acestor documente vii, participanti direct si foarte activi la salvarea de la deportare a multor cetateni evrei, au o anumita forta probatorie in disputa pe tema producerii unui holocaust antievreiesc in Romania.

Cred ca mintile infierbantate care pun in seama Romaniei fapte comise intre 1940 si 1944 de catre horthysti in Ardealul de Nord prin deportari masive de evrei spre lagarele mortii, ba mai adauga si multii evrei migrati spre URSS, chiar si pe cei morti se vor privi in oglinda adevarului si se vor rusina de minciunile incropite din cioburi de neadevar. Viitorul se naste in trecut si trece ca un fir de ata prin urechile prezentului.

Dar daca interesele prezentului ne imping la cosmetizari ale istoriei, ea, istoria, sufera rani care cu greu se vindeca, lecuirea venind din argumentele cu miez de adevar. Va aduc ca argumente atitudinea celor doi Oameni, care dupa grozaviile fizice si spirituale traite, nici unul nu manifesta ura, resentimente sau dorinta de razbunare. Si va reamintesc, unul este evreu si unul roman. Ei ne induc ideea ca numai iubirea pentru altii, ne poate invata cum sa ne iubim pe noi insine. Sa nu se uite ca dupa Razboi, in Romania traiau in jur de 400.000 de evrei in buna pace cu romanii.

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page