Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Dereglarea lumii?

Amin Maalouf exploreaza energic ceea ce de multe ori este o impresie comuna: "Lumea s-a dereglat”. In eseul “Le Dérèglement du monde” (Grasset, Paris, 2009) el ne semnaleaza absenta busolei si "dereglarea” simultana in mai multe domenii a lumii in care traim: "dereglare intelectuala, dereglare financiara, dereglare climatica, dereglare geopolitica, dereglare etica” (p. 11).

Aceasta semnalare nu este a unui om reticent sau suspicios in privinta prezentului, ci a unuia increzator in posibilitatile existente. Amin Maalouf sesizeaza pur si simplu ca "nava pe care suntem imbarcati este in deriva, fara comanda, fara destinatie, fara vizibilitate, fara busola, pe o mare turbulenta si ca ne-ar trebui o smucitura de urgenta pentru a evita naufragiul” (p. 13). Timpul nu mai este aliatul nostru si ne aflam deja in intarziere. Umanitatea insasi este in fata unor pericole ce pretind “solutii globale”, fara de care ceea ce a facut “grandoarea” si “frumusetea” civilizatiei in care traim se va pierde.

Paradoxul pe care-l observa cu acuitate Amin Maalouf este ca, “in masura in care se avanseaza, in aceeasi masura se pierde busola (mais plus on avançait, plus ou était déboussolé)” (p. 17). Exemplul este ceea ce s-a petrecut dupa benefica prabusire a Zidului de la Berlin, emblematic este ceea ce a survenit odata cu extinderea Uniunii Europene. “Europa si-a pierdut reperele (L’Europe a perdu ses repères)” (p. 18). Ea se interogheaza mai mult decat oricand in trecut asupra identitatii, frontierelor, institutiilor, rolului in lume, fara a-si putea da raspunsuri coerente - arata Amin Maalouf. In toate aceste interogatii nu este vorba de cautari si controverse oarecare, ci “de insusi destinul continentului (c’est le destin même du continent qui est en cause)” (p. 19).

Nu numai Europa traieste nesiguranta viitorului. Rusia are inca nevoie de timp pentru refacere. Statele Unite ale Americii, ramase singura supraputere, trebuie sa-si asume raspunderi care ar putea sa le solicite excesiv. China va intampina curand, in impetuoasa ei dezvoltare, probleme pe care nu le va putea stapani fara mari eforturi. “Intr-un fel sau altul, toate popoarele Pamantului sunt in furtuna (d’une manière ou d’une autre, tous les peuples de la Terre sont dans la tourmente)” (p. 20).

Nu doar Europa a intrat in paradoxul victoriei care aduce, in acelasi timp, o pierdere. Se poate spune mult mai mult: “Victoria strategica a Occidentului, care ar fi trebuit sa-i faca confortabila suprematia, i-a accelerat declinul; triumful capitalismului l-a precipitat in cea mai rea criza a istoriei sale; sfarsitul «echilibrului terorii» a facut sa se nasca o lume obsedata de «teroare»; si, de asemenea, infrangerea unui sistem sovietic in mod notoriu represiv si antidemocratic a facut sa dea inapoi dezbaterea democratica pe toata intinderea planetei (“que la victoire stratégique de l’Occident, qui aurait dû confronter sa suprématie, a accéléré son déclin; que le triomphe du capitalisme l’a précipité dans la pire crise de son histoire; que la fin de l’«équilibre de la terreur» a fait naitre un monde obsédé par «la terreur»; et aussi que la défaite d’une système soviétique notoirement répressif et antidémocratique a fait reculer le débat démocratique sur toute l’étendue de la planète.”, p. 22) Teza lui Amin Maalouf este ca umanitatea a trecut dupa 1989 de la un “clivaj ideologic” la un “clivaj identitar”, care lasa prea putin loc dezbaterii.

“Alunecarea ideologica spre cautarea obsesiva a identitatii (ce glissemment de l’ideologique vers l’identitaire)” a avut cele mai devastatoare efecte in lumea arabo-musulmana. Aici, radicalismul religios, tinut sub control si adesea reprimat in trecut, a luat el insusi sub control societati intregi, devenind, totodata, “violent antioccidental” (p.24-25). Acest radicalism a ajuns sa inlocuiasca curentul eforturilor de occidentalizare a tarilor arabe (care a introdus dezvoltarea tehnico-economica, democratia, modernitatea). Din aceste eforturi au rezultat insa regimuri politice din speta “varietatilor locale ale unui stalinism nationalist” (p. 26), la care islamismul a reactionat. S-a intrat intr-o situatie ce permite o analogie: “in Europa, dupa Al Doilea Razboi Mondial, democratii de dreapta si comunistii, aliati contra nazismului, s-au regasit ca inamici, dupa 1945; la fel, era previzibil ca la sfarsitul Razboiului Rece occidentalii si islamistii se vor infrunta necrutator” (p. 280). Cum se poate iesi din aceasta situatie, dupa inteligentul autor francez, vom comenta intr-un numar viitor.

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page