Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Petre Tutea – Apologetul crestin, filozoful magistral si gânditorul autentic – între Dumnezeu si neamul sau...

(Continuare din editia precedenta)

85. La puscarie am demonstrat vreme de doua ore ca istoria romanilor dezgolita de crucile de pe scuturile voievozilor este egala cu zero. Ca doar voievozii nu s-au batut pentru ridicarea nivelului de trai! Istoria se face cu Biserica.

86. Cum vad participarea romanilor de acum la mantuirea lor? Simplu. Ducandu-se la biserica. Si folosind stiinta ca peria de dinti. Tot ce spune stiinta sa nu-i lase cu gura cascata si tot ce spune un popa de la Cucuietii din Deal sa considere adevar ritualic.

87. Am facut o marturisire intr-o curte cu sase sute de insi, in inchisoarea de la Aiud. Fratilor, am zis, daca murim toti aici, in haine vargate si in lanturi, nu noi facem cinste poporului roman ca murim pentru el, ci el ne face onoarea sa murim pentru el!

88. Protestantismul est o religie coborata la rangul de morala pentru gradinita de copii.

89. Pudoarea crestina este atat de pura, incat carnea eroticului crestin, capata pecetea spiritului, ceea ce pana la crestini n-a realizat nimeni.

90. Eu cred ca razboiul nu este facut de oameni; e mult prea serios. Il face Dumezeu. Cum ne da si cutremure, ne da si razboi.

91. Cei mai cranceni si mai straluciti soldati sunt cei ai popoarelor religioase. Cand mori sub drapel, te gindesti ca te duci la stramosi. Dar o armata care face asta e ca aceea a lui Wilhelm al II-lea, in care fiecare soldat avea o cruce la gat pe care scria Gott mit uns.

92. Prima functie a unei religii reale este consolatoare, fiindca fara religie am latra precum cainii. Ne nastem, traim, ne imbolnavim, imbatranim si murim. Si intreg peisajul speciei om culmineaza in cimitir. Destinul uman nu este o invitatie la fericirea de-a trai. Singurul mod de-a evita nelinistea metafizica a cimitirelor este religia. Cu religia intri in cimitir in plimbare. Cu filozofia intri in cimitir - cum a intrat prietenul meu Cioran - prin disperare.

93. Cine n-a putut fi inlocuita? Religia! Iar filozofia care speculeaza autonom, face onanie mintala. Si daca vrea sa scoata, sa extraga esente din stiintele naturii, este parazit. Atat! Nu indraznesti sa spui despre religie, teologal vorbind - daca esti cinstit - ca a fost inlocuita de filozofie sau de stiinta. Un crestin iti spune ca advarul se defineste prin jocul celor doua lumi: cea de aici o oglindeste imperfect pe cea de dincolo. Spune contra daca poti!

94. Religia este principiul uniformizator al speciei umane si este singura salvare in care se poate vorbi despre egalitate.

95. Religia transforma poporul intr-o masa de oameni culti.

96. Intre un laureat al premiului Nobel care nu s-a idiotizat complet si a ramas religios si un taran analfabet nu exista nici o diferenta.

97. Nivelul meu intelectual, chiar daca sunt savant, nu depaseste nivelul unui popa obscur din Baragan. Pentru ca preotul ala, in ritualul lui din biserica aia din lemn sau piatra, sta de vorba cu absolutul.

98. Stiinta se misca asimptotic la absolut. Arta se misca asimptotic la absolut. Stiinta este sediul folosului si arta este sediul placerii.

99. Religia este sediul adevarului transcendent in esenta si unic ca principiu unic al tuturor lucrurilor. Religia se situeaza peste ultimele speculatii teoretice ale stiintei, prin adevarul absolut unic, care este Dumnezeu. Sa vina un laureat al premiului Nobel ateu. Ce-o sa-mi spuna el? O baba care cade in fata icoanei Domnului strabatuta de absolut este om, si ala e dihor laureat.

100. In Ispita de pe munte - retro satana - Iisus spune: ‘’Imparatia mea nu este din lumea aceasta’’ Asta-i nemaiauzit! Du-te in imparatia Lui cu trenul sau cu racheta daca poti. Nu poti! Inotam in Univers ca mormolocii, si lumea lui Iisus Hristos se situeaza transcendent ca-n Ispita de pe munte, in mod etern.

101. Revolutia este o inaintare pe loc. Nimic nu mai poate fi inventat dupa facerea lumii; doar daca te situezi in afara ei si creezi o lume noua. Revolutia nu adauga nimic Ideilor lui Platon.

102. Revolutia franceza n-a fost o revolutie, nici revolutia rusa n-a fost o revolutie. Nu exista revolutii, ci doar tehnici insurectionale in batalia pentru putere (Curzio Malaparte). Daca este o "restructurare" a omului, aceasta s-a intimplat o singura data in timp, la aparitia lui Iisus Hristos.

103. Asa am spus eu in temnita: Domnule colonel - eram sase sute de insi intr-o curte inchisa - nu veti fi voi, comunistii, niciodata revolutionari pina nu veti imita pe cel mai generos zeu pe care l-a dat istoria lumii, pe Iisus Hristos. In parabola cu oaia ratacita, un pastor paraseste o turma intreaga in cautarea unei oi. Sa stiti, asta se cheama "unanimism moral crestin". Fiindca in universul lui Iisus Hristos o celula care mai palpita intr-un muribund este mai valoroasa decat toate galaxiile posibile.

104. Poarta spre Dumnezeu este credinta, iar forma prin care se intra la Dumnezeu e rugaciunea. Rugaciunea e singura manifestare a omului prin care acesta poate lua contact cu Dumnezeu. Gandita crestin, rugaciunea ne arata ca umilinta inalta, iar nu coboara pe om.

105. Am spus eu odata ca daca un preot din Baragan, cand se roaga, este Dumnezeu cu el, atunci preotul ala inlocuieste toata Academia Romana....

106. Sfantul are forta de coeziune a pietrei.

107. Un sfant poate fi si analfabet, dar e superior unui geniu, fiindca ideea de sfintenie este legata de ideea de minune. Un sfant poate face o minune. Geniul face ispravi, nu minuni. Lumea, acum este ancorata in cultul genialitatii ca slavire a progresului in afara. Atat. Or, cu cat suntem mai avansati, mecanic si material, cu atat suntem mai departe de esenta reala a lumii, de sfintenie.

108. Singurii oameni care nu pot fi suspectati ca se infioara in fata mortii sunt sfintii.

109. A fi sfant inseamna a fi suveranul tau perfect.

110. M-a intrebat odata Nae Ionescu ce cred despre evreul acesta, despre Pavel. Stii ce i-am spus? - asta nu-i om, domnule, este toata Mediterana.

111. Trei ore am vorbit atunci in curtea inchisorii, de Platon si despre Iisus Hristos. Zice colonelul: Va rog sa scrieti ce-ati vorbit, ca nu cumva ministrul de interne Draghici sa spuna ca sunt solidar cu dumneavoastra. - Domnule colonel, cum sa fim noi solidari? Eu tocmai d-aia am venit aici, ca nu suntem solidari unii cu altii...

112. Este incorect sa ai dispret fata de tehnica. Eu nu sunt tehnocrat, insa recunosc ca in batalia pentru adaptare, tehnica este universal utila. Dar asta nu inseamna ca tehnica poarta in ea dimensiunea infinitului.

113. Cand va disparea ultimul taran din lume - la toate popoarele, vreau sa spun - va disparea si ultimul om din specia om. Si atunci or sa apara maimute cu haine.

114. Taranul este omul absolut.

115. I-am spus eu Parintelui Dumitru Staniloaie ca nu ma consider un Socrate. Dar cum va socotiti? Popa, zic. Si unde aveti parohia? - N-am parohie, dar spovedesc pe unde pot.

116. Desi sunt bolnav si neajutorat, nu imi pare rau ca exist. Incerc eu sa-mi para rau, dar n-are sens. Stiti de ce? Pentru ca eu constat, in mod evident, ca exist. Ceea ce ma confisca pesimismului de a ma autonega este evidenta existentei mele. Omul care se sinucide n-a constatat ca este om. N-a reusit sa intuiasca existenta sa. Sa se traiasca pe sine. Eu nu ma pot sinucide - indiferent de starea mea, sanatate sau boala - fiindca nu m-am facut eu. N-am venit cu voia mea pe lumea asta. Si nici n-am sa plec de voie din ea. Asta este jocul fundamental al existentei mele.

Va urma

Sursa bibliografica de referinta este cartea: Petre Tutea, Intre Dumnezeu si Neamul Meu, editie ingrijita de Gabriel Klimowicz, Fundatia „Anastasia”, Editura „Arta Grafica”, Bucuresti, 1992.

Material documentar intocmit de Drd. Stelian Gombos.

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page