Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Granitele pentru nasterea Ungariei

Cuvant introductiv

Precizam ca acest studiu a fost sustinut in cadrul Cercului Deceneu si publicat in revista Noi, Tracii, 1988, nr.169. Este cuprins in lucrarea de grad in invatamant, Gheorghe Gavrila Copil, DACIA SECOLELOR IX-XIV. LITERATURA DACOROMANA VECHE IN CONTEXT ISTORIC SI CULTURAL EUROPEAN, Bucuresti, 1988, inregistrata la Universitate la nr. 633/29 VIII, 1988.Vezi mai multe in Cuvant lamuritor la studiul Cand s-a tradus liturghia in limba dacoromana? Pe la 1100 sau in secolul XVII?, Studii si cercetari de dacoromanistica, Revista Academiei Dacoromane, anul I, nr. 1, 2011, p. 355.

Intre Menumorut-Arpad (Arpad moare in 907) si Stefan I al Ungariei (997-1038), este un secol. Ce s-a intamplat in acest secol? Istoricii nostri nu ne spun, desi este vorba de contextul istoric european al statelor medievale romanesti, implicit de istorie romaneasca.

Aceeasi situatie se repeta si cu sec. XI.

S-a strecurat, si in tratatele de istorie, o eroare regretabila. Panonia, teritoriul in care au migrat ungurii in 896, este la vest de Dunarea Mijlocie (aproximativ jumatatea de vest a Ungariei de azi). Acest adevar este cuprins, in strainatate, in tratatele sau capitolele consacrate Evului Mediu, situatie reliefata si in harti, fara nici o exceptie. Extinderea Denumirii de Panonia este tarzie. In sec XIX patrunde in unele carti de istorie. E preluata astfel, din nebagare de seama, de istoricii nostri. Asa si Constantin C. Giurescu in Istoria Romanilor, I, Bucuresti, 1975, vorbeste si exact despre Panonia si inexact (…”prin pasul Vereczke- Poarta Rusiei-si patrunse in campia panonica ocupand orasul Mukacevo”-p.201. “De altfel <<blaci>>sau romani nu sunt amintiti de notarul anonim numai in Transilvania, ci si in Panonia, adica in Campia Dunarii si a Tisei”-p. 133), intretinand, bineinteles fara intentie, confuzia, care ne face regretabile deservicii. Ca romanii (blacii, blahii, vlahii) traiau si in Campia Tisei si in Campia Dunarii, este un fapt stiut, dar Panonia nu se intindea pana in Transilvania, nu cuprindea Campia Tisei de la est de Tisa, nu cuprinde tarile romanesti-acestea aveau granita de vest pe Tisa. Dar nici partea de vest a campiei Tisei, nu insemna Panonia. Ungurii, cand au trecut Carpatii prin trecatoarea Vereczke, pe la nord-vest de Romania, nu au ajuns in Campia Panonica, ci au mers spre Panonia.

Numai cunoscand bine istoria si civilizatia vecinilor, vom sti si efectul constructiv sau distructiv in raporturile dintre acestia si romani. Asa, ungurii, inainte de a ajunge in Panonia, traiau in corturi, erau fara capatai (Nestor, Povest vremennih let-Povestea vremurilor de demult), la fel traind si intre 896-955. Nu au adus nimic constructiv pe planul civilizatiei urbane si culturale, pe planul vietii sedentare (agricultura, etc.) din Dacia sec. XI-XIII.

Dominanta civilizatiei unguresti se poate recunoaste in forta armata ca mijloc principal de asigurare a existentei materiale pentru intreaga comunitate.

 

GRANITELE PENTRU NASTEREA UNGARIEI

Sec IX-X: romanii, germanii, ungurii

Este stiut ca ungurii au migrat din Asia, mereu spre soare apune. Drumurile tuturor migratorilor erau aceleasi pana la est de Nistru, pe teritoriul viitoarei Ucraine. De aici, avand Dacia ca o adevarata placa turnanta, unii patrundeau prin Dacia de rasarit si de sud-est (Basarabia si Dacia Pontica) spre Constantinopol. Altii, pe la nordul Daciei, spre Panonia si in continuare. Pe teritoriul viitoarei Ucraine aveau loc popasuri tipice, care, pentru migratorii ce treceau pe la nordul Carpatilor, se repetau in Panonia.

Acesta este si traseul ungurilor. Ajung in Panonia, pe la 896. In urma, de unde rasarea soarele, ramaneau nenorociri si saracia, din cauza jafurilor, fiind stiut ca migratorii isi asigurau cele trebuitoare existentei, in primul rand hrana, prin jaf. Conform directiei de inaintare, ungurii, din popasul panonic, isi continua incursiunile de jaf, ca de obicei, cu preponderenta spre soare apune. Conform traseului, presarat cu popasuri, traseu de mii de kilometri, din Asia pana in Panonia, dupa ce au adus tarile de la vestul Panoniei la saracie, si-au continuat traseul spre vestul Europei, lasand Panonia departe, in urma lor. Drumul spre vest, din popasul panonic, fara putinta de negat, reiese atat din incursiunile de jaf ale hoardelor migratoare unguresti, popasul din Panonia fiind ca orice popas din Asia pana in Europa, cit si din migrarea lor, in masa, pina la Augsburg, pe raul Lech. Asa, ungurii pornesc in primul lor raid de prada in Italia, in Lombardia si Venetia, in anul 899. In 908 sunt pradate Turingia si Saxa. In 911, 912, 913, 915 calamitatile pricinuite de unguri (maghiari) au loc in Bavaria, Franconia, Turingia, Suabia si Saxa. In 913 trec Rinul si prada Lotaringia. In 917 ajung la Bale, pe care il jefuiesc, apoi Alsacia si Lorena. In 918 incendiaza portul Bremen. In 919 sunt semnalati in Westfalia si apoi in Lorena. In 921 in Italia, in Brescia. In 922 sunt in Puille. In 924 intra iar in Saxa, de unde pornesc spre Italia si Burgundia. In drumul lor spre Lanquedec, au incendiat Pavia, patruzeci si patru de biserici, au jefuit Piemontul, au trecut Ronul, aparand in fata orasului Nimes… In 926 a venit din nou randul Bavariei, Suabiei, Franconiei, Alsaciei, Lorenei. Verdumul e incendiat si regiunea Ardenilor pustiita. In 933 ii gasim in Saxonia, unde in fata lui Henric I, duce de Saxonia, pierd doua lupte. In 933 sunt lovite Burgundia, Italia, abia refacute de pe vremea precedentelor incursiuni. In 937 calamitatea maghiara (ungureasca) se abate peste Bavaria, Suabia, Franconia, Lorena, Champagne, Berry, Bourgogne, Piemont, Lombardia, Toscana, Campania si Venetia. In urma maghiarilor raman, ca de obicei, doar fum, ruine si jale. In 943 se parjoleste Italia, pana la portile Romei. Tot in 943 ajung in nord, pana la Wels si Traun. In 948-949-950 au loc incercari nereusite de a patrunde in Bavaria condusa si aparata de Henric, fratele lui Otto cel Mare. Henric ii respinge si ii urmareste pana in Aquilea. Ungurii (maghiarii), dupa acest insucces, patrund in Italia, Burgundia si Aquitania. In 954 maghiarii (ungurii) ridicati in masa, intra in Franconia si traversand-o, ajung la Rin si de aici la Lorena, Ardeni, Hainaut, Camabrai, Laon, Reims, Chalons, Bourgogne, Lombardia. In 955 pornesc iar spre vest intr-un numar impresionant, adica toti cati erau, cu mic cu mare, cu femei cu tot. Datorita multimii lor, se credeau invincibili.

Hoardele migratoare maghiare (unguresti), este evident, in 954-955, se ridica in masa si pornesc spre nesfarsita lor bejenie, parasind Panonia. Strabat teritoriul actualei Austrii, patrund pe teritoriul actualei Republici Federale Germane, depasesc Münchenul, pana la orasul Augsbgsburg, pe raul Lech. Deci strabat un drum lung, dar cu aproximatie aceeasi distanta pe care o facusera migrand din Ucraina pana in Panonia. Extrem de graitor este si traseul, aceeasi cale de nord, aceeasi directie, pe care migrasera din Ucraina, pe la nord de Dacia. Nu isi abandoneaza traseul, avand un singur sens, inainte, dupa soare apune.

La 10 augusrt 955, in fata Augsburgului, pe malurile raului Lech, i-a infruntat Otto cel Mare, care i-a strivit in asa masura, incat retragerea celor care au scapat cu zile a fost un dezastru. Conducatorul hoardelor a fost prins si a fost spanzurat, iar resturile hoardelor au fost urmarite pana in Panonia. Otto cel Mare a stabilit marginiule imperiului si a pus temelia Austriei de astazi. Granita viitoarei Austrii este totodata si granita de vest a viitoarei Ungarii. In acest fel a scapat Europa de la vestul Panoniei de cosmarul in care traia de mai bine de o jumatate de secol. Dezastrul de la Lech a fost totusi salvarea ungurilor (maghiarilor). Lech i-a salvat de la pulverizare, fenomen petrecut cu hoardele avarilor, gepizilor, vandalilor. Ar fi pradat pana ce sleiti si straini de spiritul European, ar fi disparut din istorie.

Desigur, succesul migratorilor unguri in lupta se eplica prin amenintarea hordei cu disparitia, din cauza foamei. Victoriile lor se explica si prin atacurile surpriza-satele si orasele nu se asteptau la aparitia navalitorilor in apropierea lor - dar si prin raspandirea groazei, in urma trecerii prin foc si sabie a populatiei de din afara zidurilor unor cetati, deci fara aparare (despre astfel de victorii este vorba de cele mai multe ori). Atunci cand europenii si-au organizat preventiv apararea, hoardele au fost zdrobite. Dupa europenizare, ungurii nu au mai reprezentat prin ei insisi un pericol militar, mereu solicitand sprijinul armat al altora, dupa cum usor se poate constata, sau cand s-au nimerit singuri in lupta, fiind invinsi.

Ungurii (maghiarii) vor ramane, in urma dezastrului de la Lech, toata istoria lor, in umbra germanilor, cu o pronutata nota de complexare. In urma barajului Germanic, de netrecut, la care se va adauga crestinarea lor in masa, prin Roma, drumul spre vest, nesfarsitul drum spre vest, inceteaza.

(Va urma)

Gheorghe Gavrila Copil

www.noidacii.ro

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page