Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

INDIA MAGICA (note de calatorie) - Chemarea Indiei

Prof. Florentin SMARANDACHE, University of New Mexico

19.12.2004

– Hai in India!...

Lilia, nevasta-mea, topaie de bucurie.

Drumul pana la aeroport e strangulat, langa Los Lunas, de un accident... un truck (camion, in engleza) are cabina turtita, vreo 4-5 masini de politie cu becurile semnaland, un elicopter invartindu-se pe deasupra...

Masini puzderie, camioane pe 2-3 mile oprite... Incepem sa ne agitam... Pierdem avionul...

De cand cu teroristii si cu controalele astea nebune, trebuie sa fii la aeroport cu doua ore inainte de decolare. Ne descalta, imi scot cureaua, ceasul, scurta si trecem prin filtru.

*

Aeroportul din L. A. a devenit neincapator. Puzderie de lume la zborul spre Hong Kong, programat inaintea noastra.

Cata balena de avion! Incap in el 300 de oameni.

*

Avionul spre Seoul plin ochi.

– N-am fost intr-o adunatura cu numai din astia cu ochii mici!, exclama Lilia.

13 ½ ore de zbor Los Angeles-Seoul, wow! (Ooo!)

Stewardesele-s ca niste papusele cu ochi oblici. Sunt alese una si una, parca-s scoase din cutie. In fond, ce-s stewardesele? Chelnerite!

Rasa galbena, scrie in Biblie, va stapani lumea.

*

Am vederea tulbure, rosie de nesomn.

*

Cutreieram jumatate de glob, de la est la vest (spre Indii). Inca 9 ore de la Seoul la Delhi. Avionul se umple de negriciosi (Lilia zambeste; ca eu nu ma deosebesc de ei!... In Coreea ii facusem un complighiont ca are nasul mocs ca asiaticii!).

Un matematician roman, Adrian Vasiu, din Cluj-Napoca, s-a casatorit cu o indianca si au o fetita care vorbeste engleza si hindi, dar nu si romana. Inainte de a face rezervarea pentru bilete i-am cerut lui Adrian, acum cercetator la Universitatea din Arizona, informatii despre India.

In aeroportul din Seoul, expuse masini ale companiei DAEWOO care are o filiala si la Craiova.

Trafic infernal in Delhi

In Delhi, ceata, dar caldut. Aici nu e iarna, iar vara (mai – iunie) e foarte cald.

La aeroport ne-au asteptat dr. Ajay Kumar Sharma si fiul sau cel mic Shubham.

*

Ah, ce aglomeratie pe strazi! Nu respecta benzile. Autobuze, van-uri mici (camionete), biciclete, motociclete, ricse, auto-ricse claie peste gramada, ca ma mir cum nu se accidenteaza! Soferii s-au obisnuit cu traficul. Dar eu n-as putea conduce! Taximetristul pune muzica indiana la radio, ne mai inveselim. Trecem prin orasul nou, apoi prin cel vechi.

Ametim, ne doare capul de atata drum... Volanul masinilor pe dreapta, circulatia pe stanga; ca-n Anglia si Australia.

Tarabe multe, triciclete, homeless-i (oameni fara locuinta), cersetori. Orasul vechi seamana cu medina (oras medieval arab): strazi inguste, lume multa (in special barbati, femeile cica stau acasa).

Ajay ne duce la o nunta indiana unde intalnesc profesori de la Universitatea Delhi, dintre care dr. Vinod Tyasi lucreaza in Teoria Numerelor. Imi propune sa tin o prelegere.

Localul nuptial are doi strajeri la intrare, cu halebarde ca-n castelele medievale, decor rosu. Femeile in rochii sari, barbatii la costume. Mireasa in rosu aprins. Doi-trei copii serveau cafele “Cappuccino” pe tavi, iar in alta camera, autoservirea cu bucate indiene.

*

1 $ = 43-45 rupies (moneda nationala indiana).

*

Primul templu hindus in care patrundem: Hanuman Mandir. Ne descaltam. Shubham cumpara o coroana de trandafiri rosii, insirati pe ata ca o salba si pusi intr-un cosulet micut, impletit. Ne spalam cu apa tamaduita, suntem miruiti si primim niste bobite galbene (am crezut ca-s de la vreun fruct exotic, cand colo erau dulciuri preparate in casa – „mancarea Domnului" mi s-a spus).

Baiatul lui Ajay nu mai are numele de familie Sharma, ca si tatal sau, ci Bhardwaj, luat dupa religie (Brahma).

Amintiri despre Raj Kapur

Ajay are un apartament dat de guvern. Lucreaza ca bibliotecar la Colegiul Shyambe, care tine de Universitatea din Delhi si scoate revista „Bulletin of Pure and Applied Sciences". La tomurile de matematica si fizica am contribuit si eu cu articole – asa ne-am cunoscut.

*

In casa are o catea dalmatiana cu patru catei frumusei si jucausi (albi cu picatele). Cateaua este „imbracata" intr-un cojocel pe spate sa nu-i fie frig.

*

Le spun de celebrul Raj Kapur si filmele indiene savurate in Romania cand eram copil, in Balcestiul meu, „Vagabondul", „O floare si doi gradinari". Incep sa cant, dupa ureche, versurile in hindi:

Mira juta hai japani

Yah patlun inglishtani

Shar pai lal topi russi

Phir bhi hai hindustani.

Kavita, sotia lui Ajay, rade. La televizor un actor, Jaikis Roy, imi aminteste acele vremuri.

*

Lakshmi este zeita hindusa cu opt maini, calare pe tigru, fiecare mana simbolizand lupta, pacea etc.

*

Kavita ii pune Liliei un bindi (bulina rosie intre sprancene, ca la indience).

Femeile poarta salvari si fusta peste.

*

Noaptea se auzea un fluierat periodic pe strazi, cica de la gardieni.

Va urma

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page