Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

“Cazul Precup” si implicatiile lui, Spionaj in Basarabia, complot la Bucuresti si… o ancheta la Targu-Mures

 

Vasile Niculescu, Zaharia Husarescu si Victor Precup…Trei destine care s-au intersectat in mod nefast. Mai ales pentru ultimul dintre ei. Primii doi au fost ofiteri de cariera. Cel de-al treilea, ofiter de informatii. Vasile Niculescu - "pilotul Marii Uniri" cum pe drept cuvant i s-a spus - a trait demn, murind discret si aproape uitat. Meritele sale i-au fost recunoscute postum. Prea tarziu insa pentru el. Zaharia Husarescu, un profesionist al informatiilor, si-a consumat ultimii ani de viata in arestul Securitatii din Targu-Mures fiind arestat la aproape 80 de ani. Pe ardeleanul Victor Precup, militar controversat, aventurier, carierist, suspectat de spionaj si complotist dovedit, vremurile prin care i-a fost dat sa treaca nu l-au afectat. Lipsit de orice scrupule morale s-a adaptat la ele precum un cameleon. Si a supravietuit. In toate timpurile… Pentru cei ca el, lipsiti de demnitate si onoare, instinctul de supravietuire a fost, este si va fi mereu mai presus de orice. Ce legatura a existat de fapt intre cei trei?

Intr-un numar trecut al acestui ziar - cel din 1 decembrie 2008 - aratam odiseea locotenentului aviator Vasile Niculescu. Pe data de 23 noiembrie 1918, Niculescu impreuna cu capitanul (pe atunci) Victor Precup au zburat de la Bacau la Blaj, pentru a transporta documente de mare importanta in vederea convocarii Marii Adunari Nationale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Zborul s-a desfasurat cu un avion tip "Farman - 40" cu carlinga deschisa, in prag de iarna, peste munti, cu instrumente de navigatie rudimentare si fara nici un fel de dirijare de la sol. A fost nu numai un act de mare curaj, daruire si sacrificiu, dar si o proba de mare pricepere profesionala din partea celui aflat la mansa avionului, lt. aviator Vasile Niculescu.

Ciudatul joc al hazardului…

Dupa razboi, Niculescu a mai ramas pentru un timp in Basarabia si, din ordinul Marelui Stat Major al Armatei, a indeplinit mai multe misiuni de recunoastere si informare in liniile bolsevice din Transnistria fiind luat la un moment dat prizonier si eliberat dupa o scurta captivitate. Uitat sau ignorat de politicieni, dar si de capii vremelnici ai ostirii, Vasile Niculescu - pilotul Marii Uniri cum a intrat in istorie - a demisionat din armata in octombrie 1937. Avea varsta de 46 de ani, gradul de capitan si nicio perspectiva de avansare la gradul urmator. Pentru un om care fusese pe nedrept ignorat de toate regimurile politice, demisia de onoare a reprezentat singurul sau gest de fronda. Niculescu a murit in 1981, intr-un deplin anonimat, la venerabila varsta de 90 de ani dupa ce, cateva zeci de ani, practicase in civilie obscura meserie de ceasornicar. In schimb, controversatul capitan Victor Precup, fostul tovaras al lui Niculescu in zborul acestuia de peste Carpati din noiembrie 1918, a traversat cu bine mai multe regimuri politice ajungand sub comunisti la gradul de general locotenent. Este interesat de remarcat faptul ca in Basarabia, destinele celor trei - Niculescu, Husarescu si Precup - s-au intersectat la un moment dat, fiecare dintre ei fiind implicat sub o forma sau alta in procurarea de informatii pentru serviciile speciale ale statului roman.

Victor Precup, un personaj enigmatic

Nascut in 1889, Victor Precup era nepotul cunoscutului om politic Stefan Cicio Pop (1864-1934). Acesta fusese membru marcant al PNR (apoi al PNT), deputat in Parlamentul de la Budapesta si apoi vicepresedinte al Adunarii Nationale de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918. In cadrul Consiliului Dirigent al Transilvaniei, Cicio Pop a detinut chiar portofoliul apararii, iar ulterior, dupa Marea Unire, si alte demnitati in cadrul Regatului roman (ministru de Externe in timpul guvernarii Maniu si presedinte al Camerei Deputatilor). Acest fapt avea sa-i serveasca intr-un anume fel si ambitiosului si carieristului sau nepot, Victor Precup, intrat intr-un complicat si enigmatic joc, neelucidat pe deplin nici pana azi. In anul 1916, Victor Precup era ofiter in armata austro-ungara, dar la scurt timp a trecut Carpatii in Regatul Romaniei alaturi de viitorul mitroplit Balan. A fost integrat in armata romana cu gradul de capitan, iar inalta protectie de care se bucura l-a ajutat sa urce rapid in grad si functii. In 1921 era deja maior, iar peste foarte putini ani, locotenent colonel si apoi colonel. Insa ascensiunea sa nu a fost suficient de rapida pentru ambitiile pe care le nutrea.

Precup complotistul

Ros de ambitii, carierist si arivist, Precup era preocupat in mod mai mult decat evident de propria sa ascensiune din care isi facuse un adevarat scop in viata. El nu a ezitat sa se implice alaturi de Iuliu Maniu si de unchiul sau Stefan Cicio Pop, in complotul din 1930, care a avut drept urmare readucerea si reinstalarea pe tronul Romaniei a lui Carol al II-lea. Asteptarile sale din partea Regelui - se visa ministru al Apararii - nu au avut rezultatul scontat. Asa ca a devenit anti-carlist si republican infocat, de data aceasta punand la cale un complot impotriva lui Carol al II-lea. Incercarea de asasinare a lui Carol al II-lea, preconizata pentru data de 7 aprilie 1934, nu a avut succes, desi complotistii (in special ofiteri din Ministerul Apararii originari din Transilvania) pregatisera actiunea din timp, procurandu-si in acest scop arme si dinamita. Precup, capul actiunii complotiste, precum si ceilalti 10 ofiteri participanti au fost arestati din ordinul lui Mihail Moruzov, seful S.S.I., chiar in ziua cand urma sa se declanseze actiunea. Condamnat la inchisoare, cu degradare militara si pierderea unor drepturi civile, Victor Precup a fost eliberat in 1940 fiind gratiat de executarea restului de pedeapsa. Insa steaua lui Precup nu apusese. Inzestrat cu o capacitate de adaptare deosebita, vremurile noi care se intrezareau la orizont s-au dovedit pentru el o noua provocare.

Exagerand vadit, Radio Budapesta informeaza despre complot

Din cauza cenzurii impuse de Regele Carol al II-lea, complotul de la Bucuresti din 7 aprilie 1934 a fost prea putin mediatizat in presa romana, ori acest fapt a dat frau liber imaginatiei si speculatiilor… atat in tara, dar mai ales in strainatate. Referitor la consecintele neinformarii cititorilor, atragea atentia si Stelian Popescu, cunoscut jurnalist din epoca si director al ziarului "Universul". Spre exemplu, Radio Budapesta difuza stiri alarmante si exagerate referitoare la respectivul complot aratand ca la acesta ar fi participat 120 de ofiteri (!?), toti din Transilvania si ca de fapt, in toata armata din Transilvania ar fi existat o stare "de fierbere". Preluate de unele publicatii straine, informatiile vadit exagerate comunicate de Radio Budapesta au fost si mai mult amplificate. Astfel, "Sunday Times", din 15 aprilie 1934 scria ca "este un complot de mare amploare, in care este implicata armata…". In acelasi registru se inscriu si informatiile aparute in "Daily Express" din 14 aprilie 1934 care publica stirea ca Regele s-ar afla la Sinaia unde este pazit de detectivi inarmati pentru ca nu mai are incredere in armata sau cea publicata de "Frankfurter Volksblatt" din 18 aprilie 1934 care insera o informatie potrivit careia, in Romania, era iminenta izbucnirea unui razboi civil. Cu adevarat interesant este insa un raport informativ trimis la Bucuresti de catre Centrul de Informatii din Oradea, subordonat Marelui Stat Major al Armatei. In cuprinsul acestuia se arata faptul ca pe data de 3 aprilie 1934 - atentie! cu 4 zile inaintea datei preconizate pentru declansarea actiunii complotiste de la Bucuresti - ofiterii, subofiterii si soldatii din armata maghiara aflati in concedii sau permisii, au fost rechemati urgent la unitati.

Victor Precup, un infocat simpatizant comunist

Condamnat la inchisoare, colonelul Victor Precup si-a executat cea mai mare parte din pedeapsa in inchisoarea Doftana. Intr-un fel a fost pentru el o sansa. Asa a ajuns sa-l cunoasca pe Gheorghe Gheorghiu Dej, liderul comunist de mai tarziu. Interesati in a penetra armata, a obtine informatii si a castiga simpatizanti din randurile ei, comunistii l-au cultivat pe Precup care a aderat la P.C. din Romania. Iesit din inchisoare ca urmare a gratierii, Precup a infiintat firma "Portex", care se ocupa cu comertul de produse de marochinarie, articole textile si chimicale. O existenta aproape banala…Dar nu a scapat atentiei Sigurantei. Intr-o nota raport din iulie 1944, intocmita de un lucrator din Siguranta si care se referea la activitatea din iunie 1943 a lui Stefan Foris, fost conducator al P.C. din Romania, acesta indica unui oarecare "Eugen" (nume conspirativ), sa ia legatura "cu un colonel care a fost inchis". Ori, concluziona cel care intocmise nota raport, colonelul care a fost inchis era Victor Precup. In aprilie 1945, Regele Mihai a semnat decretul de inaintare a lui Victor Precup la gradul de general locotenent, acesta fiind reabilitat si reintegrat in armata. La 1 februarie 1948, dupa ce mai inainte "pusese umarul" la accederea comunistilor la putere implicandu-se activ in falsificarea alegerilor din 1946 in regiunea Cluj unde activa in armata, a trecut in rezerva bucurandu-se de toate onorurile gradului si functiei. Asta pana septembrie 1958 cand Victor Precup a decedat.

Precup in atentia serviciilor speciale romane. Raman suspiciunile…

In 1922, maiorul Victor Precup era sef al Biroului 2 informatii al Comandamentului Militar al Basarabiei, la Chisinau. Cu toate ca el insusi era ofiter de informatii intr-o structura a armatei romane, activitatile lui Precup au intrat in atentia Sigurantei Statului, serviciu cu sarcini informative si contrainformative aflat in structura Politiei Romane. Cel care a contribuit la constituirea primelor piese de la dosarul "Cazul Victor Precup" a fost Zaharia Husarescu, personaj cu o importanta pozitie de conducere in cadrul Sigurantei Statului din zona Basarabiei. Husarescu se ocupa si de penetrarea informativa a URSS in zona sa de responsabilitate. Referitor la Precup, in primele piese de la dosarul sau informativ, se mentiona ca "s-a ocupat cu traficul de persoane refugiate din Rusia Sovietica si a lucrat cu rea credinta in cercetari comuniste, punand in libertate comunisti periculosi…" Intr-o alta nota raport referitoare la Precup se mai semnala faptul ca "numitul a fost suspectat de organele acestei Directiuni (Siguranta – n.a.) inca din 1921 cand era maior, fiind banuit de spionaj". In rapoartele sale, Husarescu il mai semnala pe Precup ca autor moral, iar in alte cazuri ca autor direct al unor asasinate si jafuri comise la frontiera de pe Nistru. Curioasa este si o notita dintr-o ampla nota raport intocmita in 1932 de catre S.S.I. In cuprinsul acesteia, era semnalata prezenta nejustificata a lui Precup la Budapesta in timpul revolutiei comuniste conduse de Bela Kun (1919). "…pana in prezent, se arata in cuprinsul respectivului raport al S.S.I., nu s-a putut afla nimic de la el (Precup - n.a.) care sa elucideze rostul prezentei sale acolo". Toate aceste piese reprezentau suspiciuni deosebit de serioase, fata de un ofiter superior cu o importanta pozitie in armata, suspiciuni care ar fi trebuit urmate de cercetari mult mai ample. Probabil ca inaltele protectii de care se bucura la acea data din partea Regelui, a lui Iuliu Maniu si a unchiului sau Stefan Cicio Pop l-au scutit de neplaceri. Cel putin pentru un timp.

Conexiuni muresene ale "Cazului Precup". Securitatea din Targu-Mures

La jumatatea anului 1955, un grup de 15 persoane, fosti politisti si agenti de siguranta - multi dintre ei arestati de comunisti inca din anii 1948-1949 - au fost cercetati de procurorii militari din Targu-Mures sub acuzatia de spionaj impotriva URSS. Ulterior, cercetarile au fost extinse si asupra altor sapte persoane. Potrivit dosarului intocmit de autoritatile comuniste, liderul grupului era considerat Zaharia Husarescu, un politist cu multa experienta si care, in momentul arestarii sale (1955), avea 79 de ani. Cu mai bine de 30 de ani in urma, Husarescu activase int-adevar ca ofiter de informatii in Basarabia. Era pe vremea cand maiorul Victor Precup era sef (1922) al Biroului 2 informatii al Comandamentului Militar al Basarabiei de la Chisinau. Personaj controversat, inclinat spre excese, ambitios si dornic de parvenire, Precup - asa cum am vazut - a intrat de mai multe ori in atentia lui Zaharia Husarescu, cel care la momentul respectiv indeplinea functia de inspector general al Politiei din Basarabia. Asa a aparut "Cazul Victor Precup", personaj care prin actiunile sale, a ridicat in perioada interbelica mai multe semne de intrebare. La mai bine de 30 de ani de atunci a aparut si dosarul Husarescu, de data aceasta unul intocmit de Securitate si de Procuratura Militara din Targu-Mures. Zaharia Husarescu a fost - potrivit rechizitoriului din dosarul sau care se afla la Arhivele din Targu-Mures - un adevarat maestru al infiintarii de retele informative pe teritoriul URSS, dar in acelasi timp si un foarte bun "vanator de spioni". Pentru meritele sale a fost decorat cu cele mai inalte ordine si medalii ale statului roman, promovand rapid, dar pe merit, in ierarhia Politiei romane. A fost apreciat chiar si de omul politic Gheorghe Tatarescu, care l-a avut un timp garda de corp.

Ofiter de informatii - un risc asumat

Cercetarile au durat cateva luni, iar odata finalizate, lt. maj. de justitie militara Gheorghe Mellau, din Targu-Mures, a intocmit rechizitoriul de trimitere in judecata a lui Husarescu si a celorlalti 14 arestati, incadrandu-i juridic la "crima de activitate intensa contra clasei muncitoare si a miscarii muncitoresti", fapta prevazuta si pedepsita de articolul 193, alin. 1 si alin. 2 din Codul Penal combinat cu Dc. 856/938. Printre alte acuzatiile formulate impotriva lui Husarescu, acestuia i se retinea in sarcina si faptul ca "a contribuit la prevenirea izbucnirii revolutiei din Ardeal, intrucat in 1917 a luat parte la evacuarea tinerilor de nationalitate romana si maghiara din Borsec si alte localitati". O acuzatie cel putin gratuita, daca nu de-a dreptul ridicola avand in vedere situatia din Transilvania anului 1917, unde nici nu putea fi vorba de vreo revolutie. Husarescu a recunoscut toate acuzatiile care i s-au adus. A facut-o de bunavoie sau sub amenintarea cu represalii fizice? Din piesele aflate la dosar nu reiese acest lucru, dar este de presupus ca aflandu-se la o varsta mult prea inaintata pentru a mai incerca o minima rezistenta a semnat ceea ce i s-a cerut. Mai mult chiar, i-a indicat si pe cei cu care lucrase in diferite momente ale carierei sale in domeniul culegerii de informatii, asa cum si dintre cei arestati, multi l-au indicat pe Husarescu ca avand rolul de coordonator al acestei activitati. Dosarul sau si al celorlati 14 a fost inaintat apoi Tribunalului Militar de la Cluj. Nu stim care au fost sentintele pronuntate, dar este de presupus ca multi dintre cei condamnati nu s-au mai intors vii din inchisori. Parte insemnata dintre ei erau in varsta, iar regimul de detentie din inchisorile comuniste era unul de exterminare.

Husarescu, un sacrificat al noului regim

Nascut la 6 iulie 1876 in comuna Chitaiu Moldovenesc din Basarabia, Zaharia Husarescu a absolvit Facultatea de drept, iar in 1903 a fost incadrat comisar in Politia portului Galati, functionand apoi prin diferite localitati de granita. In timpul primului razboi mondial a condus serviciul de informatii si contrainformatii al politiei, tinand in acelasi timp legatura cu Armata a IV-a rusa si Armata a IX-a rusa pe probleme de informatii si contrainformatii militare. A fost cu siguranta un om eficient, de vreme ce a contribuit la arestarea a peste 200 de spioni rusi comunisti si trimiterea lor in fata Curtii Martiale. Totodata a contribuit in mod esential la infiintarea in anul 1924 a mai multor centre de informatii in orasele Tiraspol, Odessa si Harkov. Tot el a fost cel care i-a descoperit si arestat pe membrii organizatiei comuniste de tineret din Chisinau condusa de Pavel Tcacenko si de Chirilov, precum si a organizatiei cunoscute sub numele conspirativ de "Bundo". Parte dintre aceste informatii despre Husarescu si activitatea lui au fost oferite Securitatii romane de catre NKVD-ul sovietic, dar parte au fost deconspirate din arhivele serviciilor secrete romane ajunse pe mana comunistilor dupa 23 august 1944. Ar fi insa interesant de stiut si masura in care a contribuit generalul locotenent Victor Precup - reintegrat in 1945 in armata de catre comunisti - la arestarea lui Zaharia Husarescu. Precup era nu numai ambitios, dar si razbunator. El avea suficiente motive de a-i "plati polite" lui Husarescu, cel care in 1922, in Basarabia, contribuise in mod hotarator la constituirea dosarului "Cazul Precup", acesta din urma ramanand in atentia serviciilor speciale romane pe o perioada de mai bine de 20 de ani.

Ar mai fi interesant de aflat si pentru ce servicii de spionaj a lucrat Victor Precup.

Nicolae BALINT

www.nicolaebalint.wordpress.com


CASETA

Parte din aceste informatii sunt edite, iar altele inedite. Cele edite au fost procurate de autor din revistele "Magazin istoric" (nr. 12/1992, nr. 12/1998) si din volumul "Istoria loviturilor de stat din Romania" a lui Alex Mihai Stoenescu. Cele inedite au fost procurate de autor din studiul si analiza Fondului Procuratura Militara Principala Targu-Mures, fond aflat in custodia DJAN Mures.

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page