Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Los Angeles, California: Sarbatoarea Unirii Basarabiei cu Patria Mama ; (27 Martie 1918)

Nu-mi amintesc vreun an in care sa nu se implineasca cinstirea actului de Unire a Basarabiei cu Patria Mama, de la 27 Martie 1918, la Biserica Sfanta Treime din Los Angeles. Comemorarea s-a permanentizat din initiativa Consiliului Parohial, prin purtarea de grija a P. C. Parinte Protoiereu Constantin Alecse, Parohul Bisericii. Inainte de prelegere Parintele Alecse oficiaza un Te-Deum in memoria faptuitorilor Unirii.

In acest an am intitulat prelegerea “Golgota Basarabiei”, deoarece am sa ies putin din sfera prezentarii conditiilor social-politice in care s-a savarsit Unirea si va prezint pretul pe care l-au platit aceia care au avut temeritatea sa alipeasca fasia de Moldova dintre Prut si Nistru la trupul Romaniei din care fusese sfasiata cu lacomie la 1812.

Deci in 1917, in desfasurarea Primului Razboi Mondial au avut loc doua evenimente importante, prielnice si Basarabiei. S-a produs disparitia prin implozie a doua mari Imperii: Imperiul dualist Austro-Ungar, si Imperiul Tarist. Cativa patrioti de marca, in noiembrie 1917 au declarat independenta Basarabiei si au constituit Sfatul Tarii, ca organ executiv, au pus ordine in haosul in care l-au lasat taristii si pe care-l continuau si accentuau bolsevicii, copiii comunismului care se nascusera la 24 octombrie 1917 (revolutia socialista din octombrie). Regatul Romaniei si el ducea grele lupte pe frontul razboiului pentru apararea fiintei nationale.

La 27 Martie 1918, Sfatul Tarii avandu-l ca Presedinte pe Ion Ianculet si pe Pantelimon Halipa ca secretar, a dat citire declaratiei de unire cu Patria Mama. In continuare prin actiuni propagandistice fata de importanta realizarii Unirii Regatului Romaniei cu Ardealul, Basarabia, Bucovina si Tinutul Herta, Sfatul Tarii si fortele progresiste basarabene, si-au adus o importanta contributie la infaptuirea Marii Uniri de la 1 decembrie 1918. Atunci, prin savarsirea Unirii, s-a adus la acelasi numitor identitatea fratilor de aceeasi limba credinta, cultura si traditii.

Un alt motiv care m-a determinat sa abordez din alt unghi de vedere evenimentul de la 27 Martie 1918, este acela ca, cu putin timp in urma un elev de la Glendale High School pe nume Anush Daniel Saffari (iraniano-roman), m-a abordat prin bunicii sai (aripa romana) care mi-au spus ca nepotul lor si-a luat ca tema pentru un simpozion-concurs istoria Basarabiei de la inceputuri si pana in prezent. Mare mi-a fost bucuria cand am intalnit un tanar cunoscator al limbii romane scrise si vorbite, gandindu-ma ca in lume milioane de copii romani se ineaca in oceanul lumesc, deoarece parintii, din ignoranta sau snobism isi indeparteaza odraslele de la identitatea romaneasca prin uitarea limbii, credintei, culturii si traditiilor etnice.

Am vorbit despre mosia lui Basarab I al Tarii Romanesti de la 1340, despre intemeierea Moldovei dintre Carpati si Nistru de la 1359, despre istoria zbuciumata a unui popor, aflat in fata furtunilor abatute asupra lui din toate cele patru zari. Despre multele cetati durate in partea de nord-est si sud pentru oprirea navalirilor barbare. Ne-am oprit ceva timp asupra perioadei actiunilor de desnationalizare de la 1812 pana la 1917, accentuand apoi relatarea tragediei care a trait-o Basarabia ca urmare a indraznelii de a se fi alipit de trupul de langa care a fost rapita-Romania (anul 1918). Cu precadere ne-am oprit la anii 1938-1939, apoi 1940-1941 si in special dupa 23 august 1944, cand cizma rosie a calcat nemilos peste un popor care nu si-a vrut decat libertatea.

Aceasta perioada am numit-o Golgota Basarabiei deoarece plecand de la preceptul religios, dupa care traind si cunoscand in toata hidosenia lor ororile istoriei, il indeamna pe om sa caute purificarea, curatirea sufleteasca si trupeasca urcand drumul Golgotei. Spuneam deci, ca dand dovada de un inalt curaj si patriotism, Sfatul Tarii s-a declarat cu entuziasm pentru Unire.

Cu anevoie marile puteri, au recunoscut in decurs de 3-4 ani Actul Unirii, doar acvila rusa nu a recunoscut niciodata Unirea, sustinand cu nerusinare, chiar si-n ziua de azi, ca Basarabia si poporul ei sunt de sorginte slava si in consecinta le apartine.

In timpul razboiului si dupa, peste 1 milion de oameni au patimit fiind peste 200.000 de mii ucisi, 280.000 de mii inrolati fortat in armata rusa, luptand in linia intai atat spre Stalingrad cat si spre vest pana la Berlin. Au fost inchisi sau deportati de unde majoritatea nu sa-u mai intors, sute de mii. S-a aplicat aceasta teroare tuturor acelora care aveau un nivel intelectual minim si pana la varfurile unioniste. Toti cei 14 din sfatul tarii, care au votat pentru Unire au fost lichidati sau inchisi pentru multi ani. Au fost inchisi chiar si cei care au votat impotriva Unirii, aducandu-li-se acuzatia ca au facut jocuri subversive.

De la interlocutorul meu am avut intrebari pe care le-am lamurit pe loc: - cui apartine Basarabia, cat a fost Basarabia a Romaniei, ce parare am despre pactul Molotov-Ribbentrop de la 23 august 1939, ce populatie traieste in Basarabia, daca Romania este pentru unificare, care sunt obstacolele in calea unificarii, ce reprezinta Transnistria, ce tari au interese in Moldova, Transnistria si unificarea cu Romania, cum afecteaza situatia Moldovei interesele Americii. In completarea relatarii s-a proiectat un film de catre elevul Daniel-Safari, cu care a si castigat concursul de la simpozionul la care a participat.

Aflandu-ne in Marele Post al Pastilor sa ne inarmam cu speranta ca patimirile Mantuitorului pe drumul Golgotei, Invierea Sa, va aduce si pentru Basarabia plinirea vremii in care va rasari Luceafarul de ziua vestind Soarele luminos.

Plaiurilor Basarabiei si sufletului ei marele poet si patriot, Grigore Vieru a inchinat nenumarate versuri.

Aduc sub ochii dvs. cateva versuri intitulate:

RUGA PENTRU MOLDOVA

Aceste dealuri si vilcele

Le-am preamarit dar le-am si plans.

Deprinsu-ne-am din veci cu ele,

Cu noi si ele s-au deprins.

Ne multumim cu-n simplu nume,

Cu bucuria unei paini.

Nu suntem cei mai buni din lume,

Dar nici din neamuri de pagani.

Cu inchinare

Trimitem gandul si slova

Iubirii ce ai pentru noi:

Ajuta, Doamne,

Ajuta, Doamne, Moldova

Si-o cruta de grele nevoi

Atatea lucruri bune sameni,

Reverse ochii Tai curati

Mai multa pace intre oameni

Si invoire intre frati.

Inalta gandul cel cucernic

In cei de mila Ta setosi.

Va fi si Cerul mai puternic

De vom fi noi mai sanatosi.

Cu inchinare

Trimitem gandul si slova

Iubirii ce ai pentru noi:

Ajuta, Doamne,

Ajuta, Doamne, Moldova

Si-o cruta de grele nevoi.

Ion Anton Los Angeles - California

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page