Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

COMEMORAREA ZILEI DE 27 MARTIE - UNIREA BASARABIEI CU TARA IN TUSTIN, CALIFORNIA

CUVANTAREA ROSTITA DE MIRCEA POPESCU CU OCAZIA COMEMORARII UNIRI BASARABIEI CU TARA la Biserica "Sf. Ioan Botezatorul" din Tustin, CA

Cu piosenie si mandrie pentru Actul Divin si Istoric de la

27 Martie 1918

Dumnezeu a creat natiunile, iar ateismul negand lucrarea Domnului a creat in antiteza internationalismul menit sa amestece natiunile.

Asa s-au nascut monstrii imperiali care au subjugat popoarele fie prin cotropire teritoriala si deznationalizare, fie prin impunerea unor randuieli si obiceiuri menite sa niveleze si sa stearga diferentele spirituale si culturale cu care Dumnezeu a inzestrat fiecare natiune.

Ce s-a ales din aceste imperii? Au disparut revenind la ceea ce Dumnezeu a randuit, tari mai mari sau mai mici, dar simple tari intre niste granite care le-au fost desemnate prin vointa divina.

In acelasi timp, natiunile subjugate si-au regasit drumul spre matca comuna nationala creindu-si statul lor ca o victorie a lui Dumnezeu asupra raului si arogantei oamenilor.

In 1918, la 27 Martie, reprezentantii basarabenilor adunati in Sfatul Tarii au decis un lucru ce tine de miracol, au decis Unirea cu Romania.

De ce miracol?

In acel an, in conditii tragice pentru tara, incomparabil mai grele decat cele de astazi, cu un guvern retras la Iasi, cu un teritoriu restrans in urma ocupatiei germane, cu o economie distrusa de razboi, patriotii Basarabiei au votat un act scris pentru vecie cu litere de foc, Actul Unirii.

Nu, ei nu au asteptat lapte si miere de la o tara disperata in care curgea doar sange in lupta pentru supravietuire. Nu pentru beneficii au ales momentul, ci ei s-au intors la sanul mamei ai caror fii erau tocmai intr-unul din cele mai grele momente ale Istoriei romanilor.

A fost un act Divin, un act prin care romanii au reinceput sa renasca, sa-si inteleaga destinul de natie intregita intre natiile Pamantului si sa-si dezvolte sentimentul patriotic adanc inradacinat al dragostei pentru neam si tara, sentiment care a impiedicat imprastierea natiunii.

Aceasta simtire profunda a facut Basarabia sa supravietuiasca din 1812 si pana in prezent. In epopeea "In preajma revolutiei", Constantin Stere descrie rezistenta taranului basarabean in fata tavalugului rusificator: preotul trimis sa tina slujba in ruseste nu este primit de tarani care-l vor inapoi pe Popa Vasile, romanul lor.

Continuitatea si apartenenta de neam este piatra de temelie a Hotararii Sfatului Tarii:

“… in puterea dreptului istoric si dreptului de neam, […], de azi inainte si pentru totdeauna, (Basarabia) se uneste cu mama sa Romania ”.

Actul de acum 93 de ani al Sfatului Tarii de la Chisinau, pe care-l serbam cu piosenie si mandrie astazi, a constituit semnalul care a pornit scanteia Intregirii Romaniei a carei implinirea a fost Alba Iulia, 1 Decembrie 1918 cand romanii si-au creat statul national.

In 1940, imperiul sovietic ateu a inceput distrugerea mostenirii lui Dumnezeu, deportand, ucigand, spaland mintile romanilor de dincolo de Prut, din Basarabia care a indraznit sa faca primul pas pentru crearea Romaniei Intregite.

Milioane de romani au disparut, au suferit, au fost supusi deznationalizarii.

In 1991, Basarabia s-a eliberat de sub calcaiul imperiului intunericului si a sperat, poate prea devreme, sa se intoarca acolo unde-i locul, in cadrul Patriei Romane. Intelectualii basarabeni, Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Ion Ungureanu, Mircea Druc, Leonida Lari si multi altii au readus in cartile copiilor buchiile romanesti, scrierea latina, tricolorul si imnul romanesc si au unit malurile Prutului prin Podul de Flori.

Fortele raului n-au stat cu mainile incrucisate si de peste 20 de ani au lucrat si lucreaza impotriva vointei lui Dumnezeu, impotriva reintregirii natiunii romane.

Si ceea ce n-a fost o stavila in 1918, devine astazi un pretext folosit de politicienii “pragmatici” de pe amandoua malurile Prutului, de care urmasii nostri se vor rusina: "Romania nu are capacitatea de a-i integra pe basarabeni si de aceea mai bine sa existe doua state romanesti”.

Oare acesta a fost idealul semnatarilor Hotararii Sfatului Tarii din 1918, al lui Pan Halipa, al lui Ion Inculet, si al celorlalti parinti fondatori ai Romaniei Intregite?

Nu pot incheia fara sa reamintesc, oare pentru a cata oara, mesajul pe care Ilie Ilascu il trimitea basarabenilor din celula condamnatilor la moarte in care a fost tinut de regimul de la Tiraspol:

"In incheiere, vreau sa va descant de speriat pe toti cei care fluturati sperietoarea Unirii cu Patria-mama Romania. Dragii mei basarabeni, oare se va gasi macar unul dintre voi care ar spune ca mama voastra care v-a dat viata e saraca si urata? Oare nu mama fiecaruia e cea mai frumoasa si cea mai bogata?! Nu in bani e fericirea, banii vin si se duc, iar mama ramane. Atunci cum puteti afirma ca maica noastra Romania e urata si saraca? Mi-e rusine sa scriu aceste randuri. Mama nu ne trage astazi de maneca. Am fost orfani in imbratisarile fariseice ale "fratelui mai mare". Vreti sa traim mai departe in orfelinat? Ori poate ne luam inima in dinti si ne ducem la ea sa ne incalzim, sa ne ierte ca am fost atata timp straini si s-o iertam ca n-a putut la vremuri triste sa-si apere fiica Basararbia?! Eu unul mi-am indoit genunchiul. Imi pare rau ca n-o sa am posibilitatea sa va vad pe toti de mana langa mama Romania. Dar acolo, sus, eu ma voi ruga pentru voi, pentru Tara noastra Romania.

Ramaneti cu bine, Romani basarabeni. Tara-mama va asteapta!"

Si pentru a da o nota de optimism si de speranta tuturor romanilor care inca mai cred si mai lupta pentru cauza romaneasca a Reintregirii, voi mai reda o fraza a aceluias Ilascu:

"Am crezut si cred in Reintregirea patriei noastre Romania. Daca s-a amanat acum Reintregirea, nu azi, dar maine ea se va infaptui".

Mircea Popescu

27 Martie 2011

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page