Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

„Mic îndreptar" pentru revolutionarii de profesie, În Mures, Partidul Comunist din România preia puterea (I)

Au promis, au mintit, au dezbinat, au santajat...apoi, pe unii adversari politici i-au eliminat de-a dreptul. La propriu, nu la figurat. Lupta dura, fara pic de mila sau menajamente. In anii grei, de inceput, au beneficiat insa din plin, de experienta si sfaturile utile ale „marelui frate" de la Rasarit. In Mures, in perioada interbelica, comunistii erau sub 100 de membri, in total. In martie 1945, ajunsesera la circa 200, la nivelul intregului judet. In mai 1946 insa - adica in mai putin de un an si jumatate - numarul acestora ajunsese la 4708. O crestere de-a dreptul spectaculoasa. Se simtea schimbarea ce avea sa vina. Iar fripturistii politici nu au lipsit nici in acele timpuri, asa cum nu lipsesc nici azi. Ei sunt o specie aparte. Sunt „hibrizii politici" perfect adaptati tuturor timpurilor. Oameni care nu se incurca in concepte, doctrine sau ideologii.

Traditia comunista a Muresului interbelic

Dupa plapumarul Gheorghe Cristescu, primul conducator al PCdR, cel de-al doilea avea sa fie un tamplar muresean, impus in 1924 de catre Moscova si agent al acesteia, asa cum avea sa reiasa din documente publicate ulterior, respectiv intre anii 1980-1986, de catre Institutul de Istorie al PCR. Tamplarul maghiar Elek Kõblõs (1887-1937), cel ce i-a urmat lui Cristescu si care avea sa conduca PCdR timp de trei ani, respectiv pana in 1927, a fost impus la cel de-al treilea Congres al partidului care s-a desfasurat la Viena. Kõblõs era originar din Dumbravioara-Mures, avusese o copilarie grea si se formase ca tamplar intr-un atelier din Targu-Mures, timp in care s-a apropiat initial de miscarea socialista, devenind ulterior comunist. Constient de propriile sale limite intelectuale, Kõblõs nu se dovedise a fi un carierist, era modest si dorea sa se pregateasca din punct de vedere ideologic pentru a fi util cauzei, fapt pe care de altfel il si afirmase public. La respectivul Congres de la Viena, din 1924, alaturi de Kõblõs, au fost alesi in Biroul Politic de conducere al partidului Marcel Pauker, David Fabian, H. Sternberg, M. Kohane, I. Fonagy, Al. Dobrogeanu-Gherea, B. Stefanov, S. Margulies, H. Gherstein. Romani unul si unul, am putea spune cu malitiozitate....Arestat de Siguranta Statului roman, Kõblõs facuse si putina puscarie politica apoi, aflat in „vizorul" aceleiasi Sigurante, fugise in URSS. Acolo insa avea sa cada victima epurarilor staliniste, fiind initial arestat si inchis la inchisoarea Lublianka, iar in 1937, executat.

Partidul isi recompenseaza oamenii fideli

In vederea castigarii alegerilor din noiembrie 1946, comunistii romani au actionat cu foarte mult tact si mai ales, cu foarte multa pricepere. Practic, au actionat pe doua directii principale. Pentru a castiga o baza de masa care sa-i legitimeze, in primul rand au cautat sa-si atraga cat mai multi membri in randurile sale si, concomitent, si-au impus oameni fideli in functii de decizie si executie la nivel local. Profitand la maxim si incurajand disensiunile dintre partidele istorice, dar in acelasi timp constienti si de realitatile si mai ales de diferendum-urile etnice din zona - anul 1940 era inca foarte proaspat in memoria multor romani - PCdR a cautat si a reusit cu abilitate, prin diverse mijloace, sa atraga de partea sa, initial separat, o parte importanta a electoratului romanesc, concomitent cu cel maghiar care, in 1945, era foarte bine reprezentat la nivelul Comitetului Judetean Mures. Acest organism era dominat de oameni fara studii, de etnie maghiara sau de evrei maghiari, multi dintre ei cu vadite atitudini nationalist-sovine (vezi Caseta 1). In incercarea de a echilibra oarecum situatia, au fost atrasi in acest comitet, seful Postei din Reghin, Eugen Man, fost ilegalist comunist si profesorul Romeo Dascalescu, adus de la Resita si impus si el in acelasi comitet. In acelasi timp, comunistii si-au impus oameni devotati si in fruntea principalelor institutii, unele dintre acestea cu atributii de siguranta si ordine publica, precum si in cele cu atributii judecatoresti. Printre acestia, Soos Joska (primar al orasului), Strul Mauriciu (sef al Politiei judetene), Mihaly Jozsef (sef al Sigurantei) si Traian Bratu (presedinte al Tribunalului din Targu-Mures si sef al Biroului Electoral). Ca fapt divers, pentru importantul sau "aport" la masluirea rezultatelor alegerilor din noiembrie 1946, Bratu va fi recompensat cu gradul de general-maior de justitie militara si cu functia de Presedinte al Tribunalului Militar Brasov, dar pacate lumesti incompatibile cu „morala proletara", il vor pierde, acesta cazand mai tarziu in dizgratia regimului pe care il ajutase cu mult devotament sa se instaleze la putere.

 

Tovarasii Victor Groza si Alexandru Moghioros, devotati cauzei

O contributie importanta la succesul comunistilor, in alegerile locale din Mures, a avut-o si Frontul Plugarilor, formatiune politica creata in 1933, de dr. Petru Groza (1884-1958), in regiunea Hunedoarei si care, in perioada interbelica nu avusese nicio filiala in judetul Mures. Dupa eliberarea Ardealului, Frontul Plugarilor infiintase o filiala si in Mures, in fruntea acesteia aflandu-se pentru un timp dr. Victor Groza, fratele lui Petru Groza, acesta din urma ajuns sa gireze un guvern comunist in calitate de prim-ministru. Victor Groza (1889-1969), inmormantat in cimitirul reformat din Targu-Mures, a fost de altfel si primul prefect de Mures, dupa eliberare, intre noiembrie 1944- septembrie 1945. Un intelectual rasat - la fel ca si fratele sau - spre deosebire de Petru, care absolvise dreptul, Victor Groza a absolvit Facultatea de Medicina din Viena, a facut studii postuniversitare la Oxford, a fost mult timp medic la Targu-Mures si a ajuns in importanta functie de inspector sanitar al Transilvaniei. In 1944, dar si in 1945, cuvantul (politic) al dr. Victor Groza cantarea foarte greu in plan local. Era o personalitate cunoscuta si recunoscuta, atat de romani, cat si de maghiari, si care se bucura in acelasi timp de o sustinere deosebita la nivel central, prin fratele sau, ajuns prim-ministru. Casatorit cu o unguroaica, Victor Groza s-a dovedit in multe situatii delicate si tensionate, factorul de echilibru necesar in relatiile romano-maghiare, in plan local. In iunie 1946, a fost creata Regionala PCR Mures, cu sediul la Targu-Mures, aceasta fiind condusa de Alexandru Moghioros (1911-1969), vechi si incercat ilegalist comunist, care din punct de vedere al formatiei intelectuale era cu mult inferior lui Victor Groza, insa se dovedea a fi un foarte bun organizator. Aceasta regionala avea ca sarcina pregatirea si castigarea alegerilor si avea autoritate asupra fostelor judete Mures, Ciuc, Trei Scaune si Odorhei. Moghioros va detine importante functii in partid si in stat, pana la moartea sa, in 1969, survenita intempestiv.

(urmare in editiile viitoare)

Nicolae BALINT

CASETA 1

Comitetul Judetean Mures, in anul 1945

- Csupor Lajos (muncitor, maghiar)

- Szocs Bela (strungar, maghiar)

- Vasarhely Domokos (electrician, maghiar)

- Benke Jozsef (zidar, maghiar)

- Csany Karoly (ceferist, maghiar)

- Soos Jozska (zidar, maghiar)

- Schussler Carol (tipograf, evreu)

- Fuchs Simion (mecanic, evreu).

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page