Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Situatia refugiatilor polonezi din Romania in timpul celui de-al doilea razboi mondial

 

Ion Agrigoroaiei - Prof. Dr, Universitatea Al. I. Cuza, Iasi

Marius Petraru – Prof. Dr, California State University Sacramento

 

Hrana calda si cuvantul bun

Vindeca a noastra rana

Plecam mai departe in necunoscut

Cu deviza "Onoare si tara". (Suceava 21.09.1939. din Cartea de Onoare a Casei Polone din Suceava)

declansarea celui de-al doilea razboi mondial la 1 septembrie 1939 prin ocuparea Poloniei de catre Germania nazista si la 17 septembrie 1939 de catre Rusia Sovietica a deschis o grea fila din istoria poporului polonez. Polonia avea sa retraiasca din nou grelele momente de la sfarsitul secolului al XVIII-lea cand a fost desfiintata ca stat, iar mare parte din populatia civila si militara a fost nevoita sa ia drumul exilului spre statele europene. Romania, care cu cateva decenii inainte fusese puntea de legatura a emisarilor polonezi de la Ankara sau de la Paris, a fost si de aceasta data o buna gazda pentru poporul vecin si prieten. Aici refugiatii polonezi au gasit compasiune si intelegere din partea poporului roman, care de la inceput a fost alaturi de cei nevoiti sa-si paraseasca patria si caminul natal.

La sfarsitul anului 1939 numarul refugiatilor civili aflati in Romania se ridica la peste 15.000, iar a militarilor internati in lagare militare a fost de 10.000. Ambele cifre suscitate sunt estimative intrucat la acea data nu a existat nici o evidenta stricta a refugiatilor de pe teritoriul romanesc. Foarte multi dintre cei refugiati au ramas putin timp in Romania, parasind tara dupa intocmirea tuturor formalitatilor de deplasare -–cu directia Franta, Marea Britanie sau Italia.

In martie 1940 numarul refugiatilor atingea cifra de 10.000 de persoane, dintre care sub protectia Comisiei pentru Ajutorarea Refugiatilor Polonezi se aflau aproape 7.000. O data cu plecarea unui nou val de refugiati spre directii necunoscute, la 1 iulie 1940 numarul refugiatilor a atins cifra de 5.300.

In ultimul trimestru al anului 1939 cat si pe parcursul intregului an 1940 un numar foarte mare de refugiati s-au intors in Polonia. Consulatul german de la Bucuresti a acordat in acest timp o serie de facilitati si a facut multe promisiuni pentru intoarcerea celor plecati. Mai mult, in vara anului 1940 in atentia autoritatilor germane a stat decizia intoarcerii in masa a refugiatilor, Germania anuntand in acest sens ca se obliga sa acopere cheltuielile de transport a refugiatilor dinspre Romania spre Cracovia. Aceasta actiune a fost intreprinsa pentru refugiatii civili si s-a terminat la sfarsitul lunii august 1940. Daca insa ne referim la soldatii polonezi refugiati in Romania, din randul acestora au plecat doar 2.430 din Targu Jiu la sfarsitul lunii noiembrie 1940.

In afara de intoarcerea refugiatilor in Polonia, in primavara anului 1940 a fost organizata si o actiune de plecare a femeilor si copiilor polonezi spre Alger pentru ca, in vara aceluiasi an, o actiune de acelasi gen sa fie organizata cu destinatia Cipru. Numarul exact al celor plecati in urma acestor doua actiuni organizate nu se cunoaste, insa se pare ca se situeaza in jurul cifrei de 700 de persoane.

O data cu aderarea Romaniei la Pactul tripartit din 22-24 noiembrie 1940, autoritatile romanesti au exercitat puternice presiuni asupra refugiatilor cu scopul de a micsora radical numarul acestora, anuntand in acest sens ca vor face toate demersurile pentru a determina plecarea fortata a tuturor refugiatilor polonezi din Romania. Aceasta reactie a facut ca foarte multi dintre cei refugiati sa ia drumul exilului inspre Orientul Apropiat. Plecarea fortata a refugiatilor a inregistrat punctul culminant in timpul iernii 1940-1941 si s-a incheiat in aprilie 1941, dupa cateva saptamani dupa plecarea consulului Marii Britanii de la Bucuresti. In acest mod, pe parcursul anului 1940 numarul refugiatilor polonezi aflati in Romania s-a micsorat simtitor, atingind la sfarsitul anului cifra de 4.100 de refugiati civili si 1.600 de militari internati in lagare.

Presiunile exercitate de catre autoritatile romane nu aveau sa ia sfarsit aici. La sfarsitul lunii ianuarie 1941, Comisariatul General pentru Problema Refugiatilor Polonezi a anuntat public ca refugiatii care pana la data de 10 februarie nu vor parasi teritoriul Romaniei vor fi plasati in lagarele de munca fortata. In acelasi timp, oficialitatile romanesti precum si reprezentantii Germaniei naziste de la Bucuresti au organizat prin Crucea Rosie romana plecarea refugiatilor spre Gubernul General. La toate acestea s-au adaugat si presiunile Comisariatului General asupra restului de soldati si ofiteri internati la Calimanesti si la Targu Jiu. In urma acestor presiuni s-au anuntat pentru plecarea spre Polonia in jur de 1.500 de persoane. In ziua de 12 martie 1941 toti cei inregistrati pentru plecare au fost indrumati catre statia de cale ferata de la Piatra Olt unde, surprinzator – din motive necunoscute – au primit instiintarea ca autorizatia pentru plecarea refugiatilor spre Polonia a fost retrasa de catre autoritatile germane. La sfarsitul lunii aprilie 1941 a incetat plecarea refugiatilor. Numarul celor ramasi s-a stabilit in luna iulie in jurul a 3.200 de refugiati civili.

Numarul soldatilor internati initial a fost in jur de 10.000, din aceasta cifra in jur de 4.000 s-au intors in Polonia, iar restul au ramas in Romania. Paralel cu modificarea numarului de refugiati prin desele plecari, in aceasta perioada s-a schimbat si numarul sectiilor Comisiei pentru Ajutorarea Refugiatilor. Daca in anul 1939 Comisia avea sub protectia sa 27 de centre ale refugiatilor, pe parcursul anilor 1940-1941 numarul acestora a scazut la 14.

Pentru o imagine mai clara asupra existentei celor 14 centre aflate sub controlul Comisiei redam in cele ce urmeaza o statistica a tuturor centrelor de refugiati din Romania inregistrate in al treilea trimestru al anului 1940. Trebuie insa sa facem precizarea ca a fost foarte greu de stabilit numarul refugiatilor din Bucuresti, mai ales ca in aceasta perioada s-a inregistrat un mare aflux de refugiati care veneau sau plecau din capitala. In acelasi timp precizam ca la prima rubrica au fost inscrisi doar refugiatii care primeau alocatia de intretinere din partea Comisiei pentru Ajutorarea Refugiatilor, ceea ce face ca numarul total sa nu concorde cu cifrele inscrise.

Situatia refugiatilor in al treilea trimestru al anului 1940

(tabelul are caracter orientativ)

Localitatea Nr-ul refugiatilor Barbati Femei Copii Liber profes. Functionari publici si privati Agricultori Muncitori Mestesugari Alte profesii

Bucuresti 2000 - - - - - - - -

Buzau 436 326 78 32 70 50 20 110 -

Calimanesti 132 80 40 12 26 54 - 15 -

Campulung 202 152 40 10 26 60 16 50 60

Caracal 128 86 29 13 13 64 5 18 -

Constanta 143 116 20 7 27 16 5 31 -

Craiova 569 309 148 112 40 219 22 53 -

Dragasani 181 102 57 22 17 87 11 39 6

Baile Govora 288 190 69 29 160 45 - - -

Pitesti 186 139 32 15 9 62 4 19 7

Slatina 123 92 26 5 6 30 10 16 12

Targu Jiu 153 26 89 38 4 6 1 4 11

Targoviste 423 115 181 127 50 65 2 12 3

Turnu Severin 368 207 92 69 12 160 - 36 -

Total fara Bucuresti 3332 1940 901 491 460 918 92 403 119

Pentru ca anul 1940 este un an cu permanente schimbari si transferari ale refugiatilor de la un centru la altul, facem o scurta trecere in revista a tuturor centrelor care au functionat in perioada 1939-1943.

Situatia lagarelor militare in care au fost internati

soldati si ofiteri polonezi

In al doilea trimestru al anului 1940, sub protectia Comisiei de Ajutorare a Refugiatilor s-au aflat si lagarele militare. In aceste lagare Comisia a organizat actiuni culturale si de invatamant, precum si cantine si ateliere. Dintre lagarele aflate sub protectia Comisiei le enumeram pe cele aflate la:

Comisani lagar pentru soldati 5 cluburi

Targu Jiu lagar pentru soldati 6 cluburi

Targu Jiu lagar pentru ofiteri 1 club

Targoviste lagar pentru ofiteri 1 club

Fagaras inchisoare pentru soldati 1 club

Va urma

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page