Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Tara in care se traieste, si putin, si prost



Institutul National de Statistica a dat publicitatii recent datele privind "Durata medie de viata a populatiei Romaniei", calculata la nivelul anului 2008. O lucrare laborioasa si de extrema importanta, dar mai putin scoasa in fata tocmai datorita finalitatii ei mai putin optimiste pentru romani si deloc magulitoare pentru guvernantii ultimilor 20 de ani.
Durata sau speranta medie de viata este cel mai important indicator statistic, el comunicand romanilor cat traiesc in urma modului in care isi duc viata cotidiana, cu bunele si relele adunate la un loc, marcandu-le destinul. Durata medie de viata constituie adevaratul barometru al nivelului de trai al unei natiuni sau categorii de populatie. Ea se calculeaza atat pe sexe, cat si pe urban si rural, media acestora dand rezultatul final. Pentru o justa analiza a fenomenului este nevoie si de comparatii atat cu propria evolutie, dar si cu situatia din alte tari.
Conform datelor prelucrate la nivelul lui 2008, durata medie de viata a cetatenilor Romaniei a fost de 73 de ani, din care 76,6 ani pentru femei si 69,4 ani pentru barbati. Asa cum am mai amintit, cea mai lunga durata medie de viata o au bucurestenii (74,7 ani), urmati de cei din judetele Valcea (74,4 ani) si Cluj (74,0 ani). Cele mai putin longevive populatii se inregistreaza in judetele Calarasi si Giurgiu (71,5 ani) si Satu-Mare (69,8 ani). Judetul Mures se afla din acest punct de vedere pe pozitia 22 la nivel national, cu 72,9 ani, cea mai apropiata de media pe tara.
Calculand pe provincii istorice, cea mai mare durata medie de viata par sa o aiba cei din sud, prin influenta Bucurestiului, apoi cei din Moldova, ardelenii situandu-se pe ultimul loc. De remarcat este faptul ca in topul ardelenilor, muresenii ocupa locul 9 din 16 judete, toate cele 8 judete limitrofe noua avand cifre la durata medie de viata mai mari: Brasov (73,8 ani), Sibiu (73,3) Alba (73,5) Cluj (74,0), Harghita (73,1) Covasna (73,0), Bistrita-Nasaud (73,3).
Daca reflectam asupra hartii nationale a duratei medii de viata a romanilor, constatam ca din ea nu razbate nicio tendinta sau un fir rosu care sa ne conduca de la bun inceput la anumite concluzii clare, acest indice superior al calitatii vietii depinzand de foarte multi factori, unii anulandu-i pe ceilalti. Stim bine ca nivelul Produsului Intern Brut pe locuitor are cea mai mare contributie, dar el nu este determinant daca celelalte componente definitorii ale nivelului de trai nu actioneaza in aceeasi directie, incepand cu asezarea geografica, situatia climaterica a zonei si terminand cu starea asistentei sanitare, obiceiurile culinare si religioase ale individului, organizarea societatii si a comunitatilor, care dau contur unui anumit nivel al microclimatului de viata. Sunt factori care pot avea influente diferite asupra rezultatului final.
Asa de pilda, cine s-ar fi putut astepta ca Moldova, regiunea cea mai saraca din tara si a doua din Uniunea Europeana, din acest punct de vedere, sa stea mai bine la acest capitol atat fata de ardeleni, cat si fata de munteni. Daca in Romania se traieste cel mai mult in regiunea cea mai saraca, atunci cum ramane cu legatura dintre bunastare si nivelul de viata? Sa intelegem ca bogatia nu aduce fericire, ca luand cazul judetului Satu-Mare, dar si al celor de pe granita de vest (Arad, Oradea, Timisoara, Salaj), mancarea copioasa si consistenta nu cade bine maratonului vietii?
Un alt caz contradictoriu de discutat este cel al bucurestenilor, unde parca se intersecteaza toate relele civilizatiei moderne, de la poluare complexa la stres, si totusi se traieste cel mai mult (74,4 ani). Sa prevaleze aici mai mult castigurile mai mari si asistenta  medicala cea mai competitiva sau stiinta bucurestenilor in a-si alege meniul sau modul de a-si petrece timpul liber?
Daca la nivel mondial specialistii in domeniu au de raspuns la doua  intrebari importante: de ce femeile au o durata medie de viata mai mare decat barbatii, si de ce la oras se traieste mai mult ca in rural, ai nostri trebuie sa raspunda la inca o  intrebare: de ce in Romania se traieste acum mai putin decat in celelalte tari ale Europei, romanii avand la ora actuala cea mai scazuta durata medie de viata din UE? Apeland la date statistice mai vechi, aflam ca si intre cele doua razboaie mondiale, dar si pe vremea comunistilor, populatia Romaniei avea o durata medie de viata mai buna decat multe alte tari si ca nivelul de azi al acestui indicator in tara noastra corespunde celui din tarile occidentale de acum 40-45 de ani, cum este cazul Frantei, Austriei, Marii Britanii, Elvetiei. De asemenea, el este mai mic decat cu 20 de ani in urma, dovada certa ca in Romania ultimelor doua decenii s-a trait si se traieste mai rau din toate punctele de vedere. Iata o tema cu adevarat importanta, zdrobitoare chiar, care ar trebui sa-i anime pe toti proprietarii de televiziuni, pe amatorii de talk-show-uri, pe presedintele si primul ministru, pe parlamentari, dar si pe oficialii din teritoriu, de la prefect, presedinte de consiliu judetean, primari etc.
Muresenii, in general, si oficialitatile acestora, in special, au si ele de raspuns la intrebarea: de ce durata medie de viata este mai scazuta in judetul Mures, cunoscut pentru nivelul de prosperitate si de civilizatie mai ridicat, dar si pentru o asistenta medicala de un nivel superior? Sa se fi schimbat consistenta acestor parametri sau influenta lor este diminuata de alte rele ale societatii, dintre care poluarea, in ansamblu: de la cea chimica si fizica la cea sonora sa fi avand cel mai puternic impact? Oricum a pune toate aceste rele care ne dijmuiesc anii de viata doar pe seama combinatului, este o eroare. Sunt inca foarte multe lucruri de pus la punct si in judetul nostru si in deosebi, in Targu-Mures, pentru a ne fi viata mai linistita, mai placuta.
Problema sperantei medii de viata ar trebui sa intereseze in cel mai inalt grad oficialitatile de la toate nivelurile, antrenand in acest sens si specialistii de resort. Bunaoara, medicina ar trebui sa-si dezvolte mai mult nu numai latura curativa, ci si cea profilactica, domeniu mult ramas in urma, in care ar trebui sa se comunice mai mult si mai bine cu populatia. De asemenea, institutiile responsabile de mediu, inclusiv ecologistii, ar trebui sa-si faca simtita prezenta mai puternic in luarea de atitudine, dar si a unor masuri de imbunatatire a microclimatului de viata, de la dimensiunile sale stradale la cele ambientale. Este important ce mancam, dar si ce fel de aer respiram, apa pe care o bem sau linistea zilei si a noptii. Pentru a ne salta pe verticala acestui indicator, este nevoie de multa munca si seriozitate pentru a pune lucrurile la punct, astfel incat romanii sa poata beneficia si de un castig mai mare, si de conditii de viata pe care le admiram la altii, dar pe care nu suntem in stare sa le implementam in propria noastra ograda.
P.S. Pentru a ne edifica mai bine, iata si cateva date la zi privind durata sau speranta medie de viata in Europa si in lume: Italia - 81,6 ani, Franta - 81,4 ani, Suedia - 81,3 ani, Polonia - 75,6 ani, Ungaria - 74,2 ani, Romania - 73,4 ani, Uniunea Europeana - 79,2 ani, SUA - 79,2 ani, Japonia - 82,7 ani, China - 73,0 ani, Rusia - 66,5 ani, India - 63,5 ani, Africa de Sud - 51,6 ani.
Amintim ca mortalitatea infantila are o importanta influenta asupra nivelului duratei medii de viata.
IOAN CISMAS

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page